Directorul APIA Bistriţa-Năsăud, Florin Căpraru, a declarat, miercuri, într-o şedinţă cu primarii din judeţ care a avut loc la Prefectura Bistriţa-Năsăud, că numărul fermierilor buni de plată acum este mare întrucât sunt persoane care au primit bani începând cu 2007, iar unele nici măcar nu au ştiut că acestea nu li se cuveneau.
„Avem 4.974 de fermieri care au primit plăţi necuvenite de 3,6 milioane euro în perioada 2007-2011. S-a recuperat până acum suma de 2,2 milioane euro şi mai este de recuperat 1,4 milioan euro. Cei care au de restituit sume mici merg la Trezorerie şi depun banii în cont, avem multe chitanţe şi confirmări de plată, dar cei cu sume mari nu i-am văzut să meargă voluntar să plătească. Ei vor suporta penalităţi, majorări de întârziere”, a declarat Florin Căpraru.
El a explicat că toate aceste debite au rezultat în urma controalelor efectuate pe teren, cât şi prin teledetecţie.
„De exemplu, pentru pachetul de agromediu sprijinul pentru fermier se dă pe cinci ani, iar fermierul are nişte obligaţii de respectat aşa că semnează de nouă ori pe acel contract. În urma vizitelor în teritoriu vă pot spune că fermierii nu cunosc ce obligaţii au şi evident că nici nu le respectă, iar acum a venit scadenţa”, a spus Florin Căpraru.
El a declarat că, în mod normal, scadenţa trebuia să vină mai repede, în opinia sa nefiind normal ca în 2013, un fermier să restituie bani primiţi în 2008.
„Dintre cei circa 5.000 de fermieri care au primit plăţi necuvenite, 2.400 au fost observaţi (de fosta conducere a APIA Bistriţa-Năsăud –n.r.) încă din 2011, însă nu li s-au trimis notificări, procese verbale. Nici nu ştiau că vor fi obligaţi să restituie bani. Dacă li se spunea, aveau posibilitatea să compenseze din sume aferente anului 2012 şi nu îşi mai puneau acum problema de unde să mai ia bani. Din cauza unor conjucturi pe care acum nu vreau să le comentez, s-au adunat toate în perioada aceasta”, a declarat Căpraru, care conduce APIA Bistriţa-Năsăud abia din toamna anului 2012.
El a adăugat că un alt motiv pentru care APIA recuprează anul acesta debitele de la fermieri este acela că în 2012 a fost un audit al Comisiei Europene şi, la stadiul recuperării debitelor, România a primit două puncte din cinci.
„Regulamentul spune că, dacă nu primeşti minimum trei puncte din cinci la audit, îţi pierzi acreditarea pe 2014 ca Agenţie. Anul acesta, 2013, e ultimul an în care APIA are obligaţia să ducă la bun sfârşit misiunea de a recupera debitele, deşi menirea ei era să acorde subvenţii, nu să ia banii înapoi”, a declarat el.
Florin Căpraru a explicat apoi de unde provin debitele.
„E vorba de erori în depunerea cererilor pe suprafaţă şi cele mai multe provin din anii 2008-2009 când declaraţia pe suprafaţă se depunea pe suport de hârtie şi fermierii erau total dezorientaţi. Erau obligaţi să meargă să-şi deseneze parcela într-un bloc fizic în care nu aveau prea multe elemente de reper şi, în final, constatam în sistemul informatic şi prin control administrativ ulterior făcut la nivel de APIA că erau fermieri care nici măcar nu erau tangenţi cu blocul fizic (suprafaţa de teren deţinută de fiecare –n.r). Alte motive au fost diferenţele între suprafaţa confirmată şi cea declarată. Foarte mulţi au declarat mai mult decât aveau”, a spus el.
Directorul APIA Bistriţa-Năsăud a mai spus că cele mai mari debite au apărut la fermierii care au avut angajamente pe pachete de agromediu semnate pe cinci ani pe care ei nu le-au respectat.
„La teledetecţie ei au fost prinşi fie că aveau altă cultură decât cea declarată, fie suprafaţa de păşune a fost arată, deşi nu aveau voie. Pentru acele angajamente, ei au fost plătiţi suplimentar cu 182 de euro la hectar, iar plata unor sume suplimentare presupune şi obligaţii suplimentare. Dacă nu le-au respectat, au de restituit şi nu ce a primit, ci dublu, aşa prevăd procedurile”, a declarat Căpraru.
El a spus că regretă că e obligat să gestioneze o astfel de situaţie.
„Până la urmă, putea fi împărţită răspunderea şi cu celelalte conduceri anterioare ale APIA Bistriţa-Năsăud. Am făcut un plan de măsuri şi sper să rezolvăm problema”, a declarat el.
Florin Căraru a mai spus că rata de eroare naţională la nivelul depunerii cererilor de ajutor pe suprafaţă este de 1,88%, însă Bistriţa-Năsăud are o rată de eroare de 3,89%, mai mult decât dublă faţă de cea naţională.
„Această rată de eroare va face să se extindă controalele fiind un judeţ cu grad mare de risc, peste media pe ţară. Controlul pe teledetecţie va viza o zonă mult mai mare , iar controalele pe teren vor viza un număr mult mai mare de fermieri. Din 2014, orice eroare de peste 3% va fi drastic sancţionată. Dacă fermierul depune cererea pe suprafaţă şi eroarea e mai mare de 3%, va fi exclus de la plată în anul respectiv”, a spus Florin Căpraru.
În 2012, APIA a acordat sprijin pe suprafaţă pentru un număr de 36.317 fermieri. Suma totală alocată acestora a fost de 55,9 mil. Euro.
Adaugă comentariu