Scoaterea unor terenuri din fondul forestier naţional este o misiune imposibilă pentru oamenii de afaceri din Bistrița-Năsăud care activează în domeniul construcțiilor, dar și pentru unele autorități publice locale care au proiecte de investiții. Toată lumea arată cu degetul spre Garda Forestieră Cluj, condusă de bistrițeanul Istrate Ștețco, instituție despre care deputatul Bogdan Ivan a spus că ”face exces de zel”.
”Toți constructorii vor să facă autostrăzi, drumuri naționale și județene, căi ferate. Pentru asta e nevoie e piatră. Noi suntem județul cu cele mai multe cariere din țară. Problema grea pe care o avem este cu scoaterea din fondul forestier. Carierele sunt în munte, în zone care nu sunt dominate de arbuști, de brad sau de molid. Am făcut tot felul de demersuri. Acum vreo 10 ani era prevăzut că, dacă avem teren limitrof cu fondul forestier, se poate face o compensare. Toți cei cu cariere cerem să se reglementeze cu avizul de scoatere din fond forestier. Noi am fost dați în judecată, procesul e pe rol. Oprim atunci activitatea și oprim și construirea de drumuri și căi ferate. Și atunci ce face M.I.S. Grup, ce face Dimex, Dacia ca să facă drumuri? 50% din materialul care se folosește e piatra: brută, spartă, criblură? Noi dăm teren în schimb, de 4-5 ori, cât a fost discuția. Îmi dai 4 ha ca să fac exploatare și eu îți dau 20. Care câștigă? Și eu într-un fel, dar tu, statul, câștigi 20 de ha de la mine și le adaugi fondului forestier”, a spus Ioan Șot la dezbaterea organizată la Camera de Comerț și Industrie de secretarul de stat Monica Săsărman de la Ministerul Dezvoltării, la care au participat și deputații PSD Bogdan Ivan și Daniel Suciu.
”Nu este o problemă a domnului Șot, toți o avem. În ultimii mulți ani, de la Garda Forestieră Cluj nimeni nu a reușit să scoată din fond forestier cu toate regulile respectate. Nimeni! Deși înțelegem că, în țară, la alte instituții s-a aprobat, însă noi, la Cluj, în zona noastră niciun dosar nu a trecut de Garda Forestieră”, a adăugat și Virginia Farcaș de la M.I.S. Grup.
”Ca să folosesc un termen foarte elegant referitor la modul în care Garda Forestieră Cluj tratează subiectul acesta o să spun că fac exces de zel, ca să nu folosesc alt termen” , a comentat deputatul Bogdan Ivan.
Parlamentarul a menționat că a discutat chiar la finalul anului trecut despre acest subiect cu ministrul Mediului, Tanczos Barna, dar și cu șeful Gărzii Naționale de Mediu și al Gărzii Forestiere.
”Concret am discutat despre studiul de fezabilitate făcut de Primăria Prundu Bârgăului pentru pârtia de schi. Ne-am blocat exact unde spuneți. Avem deja în lucru la Ministerul Mediului o lege prin care încercăm să simplificăm toată procedura de scoatere din fond forestier, pe de-o parte, care scurtează termenele. Ne-a fost semnalată problema de foarte multe primării. Primăria Parva avea o finanțare de circa 2 milioane de euro pentru o microhidrocentrală, iar pentru niște târși (copaci piperniciți nedezvoltați) pe 15 ari nu a primit aviz de la Garda Forestieră și a pierdut finanțarea. Un an de corespondență în stânga, dreapta și a pierdut granturile norvegiene. De cealaltă parte, trebuie să nu ne luăm după companii nepregătite care fac documentații de scoatere din fond forestier. Primăria Coșbuc, după ce a plătit 100.000 de lei pe un studiu de coexistență unei companii care avea totuși un nume, s-a trezit că această companie a depus studiile pe altă linie de finanțare decât cea care trebuia să depună. Automat au pierdut o finanțare de 5 milioane de euro. Hârtiile sunt bune, dar trebuiau depuse în altă parte. De multe ori, foarte multe proiecte s-au blocat și la nivelul Agenției de Arii Naturale Protejate și la nivelul Gărzii Forestiere fix din cauza asta”, a spus deputatul Bogdan Ivan.
Misiune imposibila trebuie să și rămână dacă vrem o dezvoltare durabilă. Bravo Gărzii Forestiere Culj că reușește să țină piept tuturor presiunilor! Cu toții vor dezvoltare aici și acum, neglijând ce lăsăm după noi.
Carierele de piatra si balastierele sunt printre cele mai profitabile active ce o companie le poate avea.
Cele mai mari tunuri in construcții se fac cu produsele de balastieră si cariera .
Ce a uitat sa menționeze deputatul e haosul si degradarea ce o lasă in urma aceste exploatări . Drumuri distruse din cauza depășirii tonajului, ape poluate, munți trunchiati.
E nevoie de consens dar sa nu fim ipocriți sa credem doar partea leului.
Apropo, PSD a avut ministerul mediului prin Denes si Pana ati auzit ceva reforme ? In afara de tunurile date pădurilor .
Cam asta e retorica PSD conferințe publice sa arătam ca facem dar pe după uși manevre si ciubucareli
Carierele de piatra și de orice fel sunt distrugere a naturii.
Poate nu ati văzut cum sunt rași de pe fata pământului munții si in locul lor rămâne o gaura, un crater dezolant in care nu mai creste nimic.
Eventual se umple cu apa de ploaie si se formează un lac.
Am văzut o cariera de marmura in Jud Caras-Severin si iti vine sa plângi cum arată muntele. Cariera Ruschita.
Sau Cariera de granit de pe insula Bornholm, e dezastru ce a rămas in urma.
Carierele fac parte din fondul forestier si acolo trebuie sa rămână, sunt parte din natura, nu fabrici, zone industriale.
Distrugerea maturii e ireversibila in cazul carierelor, mult mai rău decât in cazul tăierilor de copaci, care cresc din nou.
Muntele odată distrus nu se mai reface.
Carierele trebuie sa functioneze! Refacerea ulterioara a mediului/ peisajului trebuie reglementata si urmarita “la sange” pana la finalizare!Orice materie prima nu cade din cer si la piatra si derivatele ei nu putem renunta. Nici nu ai cu ce sa o înlocuiesti! Ca faina de gandaci, de exemplu!
Money money money….