Casele din Cuşma şi Dorolea ar putea găzdui turişti străini. Ce planuri mai are şeful ADI Turism

În Bistriţa-Năsăud, vin puţini turişti, iar aceştia nu zăbovesc mai mult de două zile, arată ultimul raport al Direcţiei Regionale de Statistică. Judeţul are multe de oferit însă, din păcate, până acum nu s-a promovat suficient de bine, cred autorităţile care au înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Turism. Organizaţia are ca membrii fondatori Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, primăriile de pe Valea Bârgăului, respectiv Cetate şi Dumitriţa, care şi-au propus, împreună, un plan integrat pentru dezvoltarea turismului. Deja, CJ a făcut publice proiectele pentru fiecare comună şi felul în care vrea să le realizeze, însă preocupările nu se opresc aici.

Timp Online l-a întrebat pe directorul ADI Turism, Simion Creţa (foto stânga), dacă nu există şi alte proiecte, mai mici, dar care să poată fi implementate cu resurse mai puţine.

„Intenţia noastră este să facem inclusiv trasee turistice pentru drumeţii. Avem de gând ca împreună cu domnul primar de la Cetate să facem un sat de vacanţă. Domnia sa ne va pune un teren la dispoziţie. Noi credem că ar putea avea succes fiindcă e aproape de Dealul Negru, o zonă foarte frumoasă, cu peisaje superbe. Cred că micile proiecte locale sunt la fel de importante ca şi cele mari. Vor aduce şi ele turişti, poate mai puţini, dar ei vor face zonele noastre cunoscute şi altora”, a spus el.

Un alt proiect al ADI Turism este punerea în valoare a caselor săseşti din comuna Livezile.

„La Cuşma şi Dorolea, de exemplu, sunt case vechi căutate de turiştii străini mai ales. Le putem pune în valoare pentru a fi atractive. Ultimele statistici arată că străinii nu mai caută lux, ci vor să experimenteze stilul de viaţă arhaic, să vină în România să vadă cum se coace pâinea, cum se face agricultură ecologică. Desigur că vrem să valorificăm toate aceste bogăţii pe care le avem”, a spus Simion Creţa.

Localitatea Dorolea se află la circa 5  km de Livezile,este de origine săsească. Pe teritoriul satului au locuit până în jurul anului 1300 românii satului Cuşma, care, odată cu venirea saşilor, au migrat spre est, pe locul actual al satului Cuşma. În satul Dorolea s-au instalat saşii care au format satul “Kleine Bistritz” adică Mica Bistriţa.

Potrivit blogului Iubitorii naturii (care a realizat şi fotografiile), Dorolea este „un sat superb”. „Sunt case de la 1830, e pârâul acela superb care traversează satul, casele sunt mari, au o anumită arhitectură, de aceea e pe lista aderarii la patrimoniul UNESCO. În Dorolea se poate vizita un castru roman, un muzeu săsesc cu o bogată colecţie de artă populară, o biserică de lemn şi o biserică evanghelică-lutherană care datează din secolului al XVI-lea.  Satul Dorolea este lşi foarte cunoscut printre arheologi, care au găsit aici aşezări datând din Hallstatt (prima perioada a epocii fierului, secolele XII-V î.Hr), Latène (a doua epocă a fierului, cca 450 î.Hr – 100 d.Hr), dar şi obiecte din secolele II-III d.Hr”, scriu autorii blogului. .

Pentru a reabilita aceste case, dar şi altele, Simion Creţa spune că există intenţia organizării unui târg de proiecte.

„Ce înseamnă târg de proiecte? De exemplu, vine un om care are o casă veche pe care nu o mai foloseşte şi o prezintă. Vine un investitor care o reabilizează şi o transformă într-un spaţiu turistic. Printr-un astfel de târg, îi punem faţă în faţă, oferim posibilitatea celor interesaţi să vadă ce patrimoniu avem, ce terenuri şi să demareze investiţii. „Există modele de bună practică în alte zone pe care le putem prelua cu succes”, a explicat el.

Directorul ADI Turism a explicat că s-a început cu promovarea Văii Bârgăului pentru că e una prin care trec foarte mulţi turişti graţuie faptului că e traversată de un drum european, dar lucrurile nu se vor opri aici.

„Noi am început să facem proiecte pentru Valea Bârgăului fiindcă e traversată de un drum european în stare bună, are mult potenţial, începând cu Livezile unde avem acea Casă săsească pe care vrem să o dezvoltăm, până la Tiha Bârgăului unde avem în vedere amenajarea acelui parc de aventură care să poarte numele lui Dracula. Fireşte că avem în vedere şi Valea Sălăuţei, Valea Someşului, zona Munţilor Rodnei cu staţiunea Sîngeorz-Băi”, a adăugat el.