Deși locuitorii din Bistrița-Năsăud trăiesc mai mult decât media românilor, iar mortalitatea infantilă este printre cele mai scăzute din țară, tabloul general al sănătății publice ascunde și motive de îngrijorare.
Numărul persoanelor diagnosticate cu tulburări mentale, diabet și afecțiuni oncologice continuă să crească, potrivit celui mai recent raport al Direcției de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud referitor la starea de sănătate a populației în 2025.
Conform sursei citate, la sfârșitul anului 2025, județul avea 322.137 de locuitori, reprezentând 1,56% din populația României. Comparativ cu anul anterior, populația a scăzut cu 0,35%. Aproape 60% dintre locuitori trăiesc în mediul rural.
Natalitatea rămâne peste media țării
Unul dintre indicatorii pozitivi este rata natalității, care a ajuns la 8,48 la mia de locuitori, peste media națională de 6,7‰. În același timp, mortalitatea generală este de 9,43‰, sub media României, care se situează la 11‰.
Sporul natural rămâne însă negativ, la -0,95‰, deși situația este considerabil mai bună decât media națională de -4,3‰.
Vești bune vin și în privința mortalității infantile. În 2025, aceasta a fost de 3,8 decese la mia de născuți-vii, semnificativ sub media națională de 5,8‰. De asemenea, în județ nu a fost înregistrat niciun deces matern.
Speranța de viață depășește media României
Locuitorii județului trăiesc, în medie, 78,04 ani, cu aproape un an și jumătate peste media națională de 76,5 ani. Femeile au o speranță de viață de 81,68 ani, iar bărbații de 76,61 ani.
Totuși, structura populației indică un proces de îmbătrânire. Persoanele cu vârsta de peste 65 de ani reprezintă 17,2% din totalul populației, în timp ce copiii cu vârste între 0 și 14 ani reprezintă doar 15,6%.
”Populația peste 65 de ani este mare consumatoare de servicii de sănătate și atunci trebuie să ne gândim serios să creștem numărul serviciilor de paleație, de cronici, de îngrijiri la domiciliu pentru că această populație va avea nevoie de ele”, a spus dr. Anca Andrițoiu, directorul Direcției de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud în ședința Colegiului Prefectural.
Bolile cardiovasculare și cancerul, principalele cauze de deces
Raportul DSP arată că bolile aparatului circulator rămân principala cauză de mortalitate în județ, urmate de tumorile maligne, bolile aparatului respirator, traumatismele și afecțiunile digestive.
În ceea ce privește mortalitatea infantilă, principalele cauze sunt afecțiunile perinatale, malformațiile congenitale, anomaliile cromozomiale și bolile respiratorii.
Afecțiunile respiratorii și digestive, cele mai frecvente îmbolnăviri
Cele mai numeroase cazuri noi de îmbolnăvire înregistrate în 2025 au fost cele legate de bolile aparatului respirator, urmate de afecțiunile digestive, osteo-articulare, cardiovasculare și genito-urinare.
În categoria bolilor cronice, hipertensiunea arterială ocupă primul loc, urmată de cardiopatia ischemică, diabetul zaharat, tulburările mentale și bolile respiratorii cronice.
Medicii de familie au raportat o prevalență de 13,39% pentru bolile hipertensive și de 6,42% pentru cardiopatia ischemică, confirmând impactul major al afecțiunilor cardiovasculare asupra sănătății populației.
Creștere semnificativă a cazurilor de diabet și tulburări mentale
Datele DSP relevă că în 2025 au fost diagnosticate 2.076 cazuri noi de diabet zaharat, numărul total al pacienților aflați în evidență ajungând la aproape 20.000.
Totodată, tulburările mentale și de comportament reprezintă un fenomen îngrijorător. În cursul anului trecut au fost înregistrate 3.192 de cazuri noi, iar peste 16.300 de persoane se află în evidențele medicale cu astfel de afecțiuni. Incidența este semnificativ mai mare decât media națională.
Peste 1000 de pacienți noi cu cancer
În cazul cancerului, au fost raportate 1.038 cazuri noi, iar peste 6.200 de persoane sunt monitorizate pentru afecțiuni oncologice.
”Pe primul loc este cancerul colorectal, urmează cel de prostată, de sân, bronhopulmonar și cancerul pielii. Nici anul trecut, nici anul acesta, cancerul de col uterin nu mai apare între primele 5 și eu vreau să cred că asta se datorează și screeningurilor care se fac, și campaniilor pe care le-am avut și faptului că tot mai mulți copii și tineri beneficiază de vaccinarea anti HPV, în creștere de la un an la altul”, a explicat dr. Anca Andrițoiu.
Tuberculoza, sub media națională
Un indicator pozitiv îl reprezintă situația tuberculozei. În județ au fost înregistrate 52 de cazuri noi, cu o incidență de 17,5 cazuri la 100.000 de locuitori, mult sub media națională de 30,3 cazuri la 100.000 de locuitori.
Sute de cazuri de varicelă și zeci de cazuri de rujeolă și tuse convulsivă
În categoria bolilor transmisibile, DSP a raportat 437 de cazuri de varicelă, 18 cazuri de tuse convulsivă și 10 cazuri de rujeolă, toate înregistrate în mediul rural.
Au mai fost raportate 140 de cazuri de hepatită virală A, 13 cazuri noi de infecție HIV, 9 cazuri noi de sifilis și 6 cazuri de boală Lyme.
În ceea ce privește COVID-19, anul 2025 a adus 696 de cazuri confirmate, 139 de reinfectări și 6 decese asociate infecției cu SARS-CoV-2.
”În ultimele două luni nu s-au mai înregistrat cazuri de Covid-19. Eu credeam că nu se mai testează, dar se testează în continuare acolo unde există suspiciune”, a mai spus dr. Andrițoiu.
Peste 935.000 de consultații medicale într-un an
Sistemul sanitar din județ a furnizat anul trecut un număr total de 935.903 consultații medicale. Au fost înregistrate peste 85.000 de prezentări la unitățile de primiri urgențe și camerele de gardă.
Dispeceratul Medical de Urgență Integrat a gestionat 54.499 de apeluri prin sistemul 112, echivalentul unei medii de aproximativ 149 de apeluri medicale pe zi.
Peste 500 de medici activi în județ
În prezent, județul are 526 de medici activi, dintre care 129 sunt medici de familie. În anul 2025, cinci noi medici de familie au ales să profeseze în Bistrița-Năsăud.
Rețeaua sanitară cuprinde trei spitale publice, un spital privat, 129 de cabinete de medicină de familie, 216 cabinete stomatologice, 110 farmacii și 29 de centre medicale (22 în urban și 7 în rural, dintre care 5 sunt înființate anul trecut). Aceste centre sunt acele policlinici cu specialități diferite care s-au înființatr de-a lungul timpului inclusiv la țară.
În județ sunt și 20 de laboratoare cu 24 de puncte de recoltare.
Cu toate acestea, o localitate din județ, Ciceu Mihăiești, rămâne fără cabinet medical sau punct de lucru al unui medic de familie.
Adaugă comentariu