Zona Sugălete, unul dintre cele mai reprezentative ansambluri istorice din Bistrița, va intra într-un proces de reabilitare începând din această toamnă, potrivit administratorului public al orașului, Adrian Costea.
Potrivit administratorului public al municipiului Bistrița, Adrian Costea, lucrările la pavaj vor încpe în luna septembrie.
”Din septembrie se va amenaja pavajul, tot ce înseamnă partea de trotuar. Va fi ceva spectaculos, nu cred că mai avem în Bistrița așa ceva. Nu este un pavaj antichizat pe care să-l putem cumpăra din România, este un pavaj special”, a declarat Adrian Costea într-o emisiune la Tele 21 Bistrița.
Proiectul prevede și realizarea iluminatului arhitectural pentru întregul ansamblu Sugălete.
De asemenea, administrația locală va începe lucrările de modernizare a fațadelor clădirilor. Prima intervenție se va face la imobilul de la numărul 22, aflat în proprietatea Primăriei Bistrița.
Sugălete este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din Bistrița și unul dintre simbolurile orașului. Practic, este șirul de clădiri cu arcade de pe latura nordică a Pieței Centrale, aflat vizavi de Biserica Evanghelică. Este considerat cel mai lung șir de case medievale cu arcade deschise din România. Ansamblul este format din aproximativ 12-13 clădiri istorice construite între secolele XV și XIX, reprezentând tranziția de la stilul gotic la cel renascentist. La parter funcționau prăvălii, ateliere și depozite, iar etajele erau locuințele negustorilor și ale elitei bistrițene. Arcadele au fost gândite pentru activitățile comerciale și pentru protecția mărfurilor și a cumpărătorilor împotriva vremii nefavorabile.â
Numele „Sugălete” ar proveni din vechea denumire „Subgălete”. În zonă funcționa odinioară piața cerealelor (Kornmarkt), iar bolțile clădirilor aminteau localnicilor de niște găleți răsturnate. Cu timpul, denumirea s-a transformat în „Sugălete”.










După ce se va finaliza pavajul și alte lucrări vor incepe unii proprietari, care-și permit, să reabiliteze clădirile. Vor murdări iar tot și vor denivela trotuarul. S-a intâmplat in multe locuri din Bistrița, de-a lungul timpului, insă nu am auzit ca Primăria să dea amenzi vreodată sau să-i pună să refacă lucrările. Cel mai bun exemplu și ușor de observat este str. Cerbului.
„Unde nu-i cap, vai de picioare” . Reabilitarea ansamblului arhitectural Sugălete putea fi făcută cu bani europeni. In acest sens a existat proiectul inițiat în timpul administrației Ioan Turc sub denumirea “Regenerarea urbană a imobilelor din Centrul istoric” depusă în Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, apelul de proiecte nr. PRNV/2023/714.A/1, Prioritatea 7: O regiune atractivă, Obiectiv specific 5.1: Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane. In esență este vorba despre reabilitarea cu bani europeni a clădirilor de pe latura nordică a Pieței Centrale din Bistrița, care include Ansamblul Arhitectural Sugălete, alcătuit din 13 case cu arcade la parter, construite între anii 1480–1550.
Desi proiectul a fost preluat de de ADR Nord-Vest, având acceptul Comisiei Europene pentru finanţare cu 65 de milioane de lei, din fonduri europene, primarul Gabriel Lazany a precizat că renunță la proiectul de reabilitare a Complexului Sugălete, și redistribuie acele sume spre alte proiecte, însă nu renunță la reabilitarea complexului, pe care vrea să o facă în regie proprie, adica pe banii bistritenilor, desi aproximativ jumătate sunt sume eligibile din bani europeni si care s-ar pierde dacă se renunță la cererea de finanţare. Chiar si partea neeligibilă a proiectului care reprezintă contribuţia municipalităţii, poate fi recuperată. In acest sens, există Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, care se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.
Asadar, renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar in seama proprietarilor. In multe orase, precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, clădirile din centrele istorice au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară.
Renovarea se incepe de sus in jos si ultima lucrare ar trebui sa fie pavajul.
Cand gandesti cu dosul, le faci pe dos.
Ai dreptate! Ultima lucrare e pavajul dupa care peste pavaj se pun ghivecele de flori.
Primaria a inceput invers!
Pica tencuiala , pica tiglele dar sa pice pe flori. Ce frumos!
Daca tot a inventat un nou departament si un nou director pe TETCU macar sa zica ca are activitate, asa au aparut cele 6 ghivece cu flori la Sugalete.
Ce mai, e ceva de vis!
Ultimele două comentarii demonstrează lipsa totală de înțelegere în rezolvarea problemelor majore de urbanism ale orașului, lipsa de profesionalism și orgoliile mărunte ale Primăriei Bistrița, în frunte cu aleșii și terminând cu funcționarii ei. De aceea suntem codașii Transilvaniei și nu avem turiști, doar handbalul este important!
E lucru constatat ca orice tencuiala probata pe cladirile vechi , cade in 2-3 ani! Cautati ceva care sa tină! Pertinente comentariile cu privire la montajul pavajului la final! Se pare ca oamenii simpli din orasul asta se pricep mai bine decat specialistii lui peste prajit ( vorba unui comentator MHB)Ascultati tovarasi de bunul simt , nu mai dati bani pe “ savanti”!