Câţi profesori ar putea fi mutaţi din şcolile speciale în cele de masă şi din ce motiv

Numărul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă s-a dublat în ultimii cinci ani, a spus inspectorul şcolar general Camelia Tabără, motiv pentru care Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud va cere transferul unor profesori dinspre şcolile speciale spre  învăţământul de masă aşa încât să existe cât mai multe cadre de sprijin pentru aceşti copii.

În prezent, în şcolile din Bistriţa-Năsăud studiază 794 de elevi cu cerinţe educaţionale speciale (CES)  care au certificat eliberat de CJRAE. Este vorba despre: preşcolari – 67, primar – 348, gimnaziu – 364 şi liceu – 16. În zona rurală sunt 490 de copii şi 304 în urban.

„Dacă atunci când am intrat eu în Inspectoratul Şcolar Judeţean, acum 5 ani, erau în jur de 400 de copii cu CES, acum avem 800 integraţi în învăţământul de masă. Uneori, aceşti copii sunt îndrumaţi spre învăţământul special, dar vor să vină şi să fie cumva integraţi în învăţământul de masă. Nu avem decât 22 de învăţători şi profesori itineranţi aşa încât ne propunem să oferim sprijin din partea ISJ, a CCD şi a personalului din învăţământul special să organizăm activităţi metodice, work-shop-uri, cercuri pedagogice din care toată lumea să înţeleagă cum poate fi adordată didactica pentru aceşti copii. Ei sunt înregistraţi în şcoală cu CES, după care trebuie să aibă o programă adaptată, eventual şi alte intervenţii specializate, terapii, logopedii, etc. şi eventual un raport de monitorizare. Pentru fiecare dintre aceşti copii, şcoala trebuie să desemneze un responsabil de caz care trebuie să fie învăţătorul sau dirigintele clasei. Facem cu toţii eforturi în acest sens. Noi ne-am propus un program cu elemente punctuale. Fiecare inspector va avea o zonă arondată. Chiar am propus o acţiune de genul Adoptă un itinerant ca să înţelegem şi noi cum trebuie abordată chestiunea acestor copii ca în inspecţiile pe care le facem în zona în care nu există personal de sprijin să putem îndruma şi consilia”, a spus Camelia Tabără.

Potrivit inspectorului general, ISJ intenţionează ca, în perspectiva proiecţiei pentru anul 2019-2020, să ceară să i se transfere posturi de la sistemul finanţat prin consiliile locale, în zona învăţământului special: „Efectivele de elevi din învăţământul de masă scad cu 1500 de copii, 60 şi ceva de formaţiuni de studiu, şi atunci să putem face o deplasare a resursei umane în acea zonă. Ne propunem ca undeva 40-50 de norme să le suplimentăm către învăţământul special şi asemenea cadre de sprijin”.

Directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJARAE), Luciana Sidor, a explicat că există un ordin de ministru în care se prevăd măsurile pe care şcoala trebuie să le asigure copilului cu CES, care are sau nu încadrare în grad de handicap. Ea a explicat că elevii cu CES mai primesc şi o alocaţie zilnică de 16,6 lei, dar şi îmbrăcăminte, încălţăminte în cuantum de 360 de lei.

Potrivit acesteia, sunt consideraţi cu CES copiii cu handicap locomotor, cu sechele intelectuale, iar în ultima perioadă, foarte mulţi copii diagnosticaţi cu autism, cu ADHD, retard intelectual, retard curricular, aceştia din urmă putând fi recuperaţi.

Când un părinte decide să facă demersul pentru ca să-şi încadreze copilul în categoria celor cu CES, trebuie să întocmească un dosar pe care îl depune la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională. Acest dosar trebuie să conţină: ancheta socială, fişa psihopedagogică de la şcoală, evaluarea psihologică făcută de un psiholog clinician, evaluare medicală de la medicul de familie,  formularul A5 pe care îl întocmeşte medicul de psihiatrie pediatrică, foaia matricolă, etc. Ulterior, o comisie deliberează dacă respectivul copil are CES.