Da, îmi place profund orice dezbatere cu temă morală. Sunt fascinată mai ales când vin unii şi ne citesc de pe foi diverse citate din poeţi, mulţi trecuţi la cele veşnice încă din secolul trecut. Nu contează că lumea a evoluat, nu contează că mesajul trebuie adaptat vremurilor noastre, importante sunt citatele. Cu ele suplinim, probabil, lipsa noastră de păreri. Zic şi eu aşa.
În timp ce-i ascult pe cititorii de pe foi, de regulă mă gândesc la ce s-ar întâmpla dacă le-aş smulge foaia. Ce-ar mai spune? Ar mai spune ceva sau ar tăcea brusc? Şi-ar mai aminti versurile?
Dintre toţi cei care au cuvântat, joi, la UBB, despre morală, religie şi „reforme profunde”, doar două-trei persoane au vorbit din inimă. Eu, una, i-am ascultat cu atenţie pe mitropolitul Andrei Andreicuţ, pe părintele Nicolae Feier şi pe un băiat de la CN „Liviu Rebreanu”, Andrei Chereja, elev în clasa a X-a. Bravo, Andrei! Cu toţii au avut ceva de spus, nu mult, dar cu sens. Ceilalţi, s-au străduit să citească pagini întregi de vorbe şi să intoneze pe alocuri ca să sune bine în sală.
La finalul conferinţei “Educaţia moral creştină în contextul şcolii româneşti contemporane. Generaţia tânără – încotro?”, am înţeles de la însuşi Vasile Marc faptul că scopul dezbaterii a fost din ciclul “să facem totul ca să scădem numărul mare de absenţe, circa 200.000 luna trecută, printr-o reformă morală profundă” de mână cu Biserica Ortodoxă. Nu spun că nu e bine. Personal însă nu am înţeles cum s-ar putea face această reformă fiindcă, în afară de versuri din Goga, poet pe care generaţiile de azi nu numai că nu-l mai citesc, dar nici măcar nu-l mai digeră, nu am auzit niciun pas demn de urmat. A, ba da. Am reţinut de la mitropolit că trebuie să facem trei copii. Musai. Unul pentru mama, altul pentru tata şi altul pentru ţară şi biserică. Probabil că nu ar strica să facem patru. Ultimul să fie pentru partid, oricare ar fi el.
E foarte frumos să scriem compuneri şi să le citim într-o sală cu acustică bună, dar care este finalitatea unui astfel de demers? Nu văd niciunul atât timp cât la dezbaterile despre educaţia moral-creştină nu îşi găsesc locul reprezentanţi ai altor confesiuni care să exprime şi ei opinii, să vină cu sfaturi şi cu idei pentru salvarea tinerei generaţii din mocirla lipsită de moralitate în care se scufundă. Când vom înţelege oare că cea mai importantă valoare umană este liberul arbitru şi că fiecare are dreptul să decidă în cine şi în ce crede?
Atunci când vom depăşi faza îndoctrinării şi vom pricepe că educaţia morală se face în familie şi nu la şcoală unde profesorii au de parcurs materia, de ascultat elevii, de conceput teste şi de făcut rapoarte inutile pentru ISJ probabil că vom face un pas înainte şi nu ne vom mai învârti în cerc.
Părerea mea este că, în loc să folosească slujbele de duminica citind la nesfârşit numele unor persoane care au plătit pentru ca cineva să se roage pentru ele considerând că astfel şi-au rezolvat problemele cu Dumnezeu, preoţii ortodocşi ar putea utiliza acest timp să transmită mesaje adecvate şi pe gustul generaţiilor actuale. De ce cultele neoprotestante pot şi ortodocşii nu? Cred că eu am lipsit când s-a dat acest răspuns. Sau poate că nu s-a dat şi nici nu se va da vreodată. Important este că bifăm conferinţe unice pe ţară şi că facem totul.
Cristiana Sabău
O sa va spun eu ce s-ar intampla ,daca li s-ar lua foile de pe care citesc Cand eram in clasa a zecea,,aveam la chimie un profesor, care citea intotdeauna lectia de pe foi.Se uita pe foi,apoi scria pe tabla formulele si reactiile chimice, si apoi din nou pe foi si tot asa.Cum pe vremea aceea erua clase separate de fete si de baieti,,noi eram o clasa de fete pline de initiativa..Asa ca am hotarat sa rezolvam problema.In momentul in care scria pe tabla,una dintre fetele din primele banci a inhatat foile de pe catedra..Apoi alta a spus ca ceva nu este bine pe tabla.Domnul profesor s-a intors repede la foi ,sa vada cum devine cazul.Cum foile nu mai erau,a inceput sa le caute pe catedra si in jurul catedrei..Sigur ca nu le-a gasit,,in clasa s-a iscat o mare harmalaie,ne-am prefacut ca-l ajutam sa-si gaseasca sursa de inspiratie si in final,in hohotele noestre de ras,a iesit din clasa,inainte de a se suna.Noi n-am avut nimic de suferit[note scazute la purtare si asa mai departe],dar de atunci n-au mai existat foi pe catedra.
E un exemplu foarte relevant. Pe mine mă deranjează profund ideea asta de „plenară” mai ales atunci când vorbim despre lucruri care ar trebui să ne atingă inimile. Nu pot asculta sfaturile unui om care-mi citeşte de pe foi fiindcă pot să citesc şi singură, nu văd sensul pentru care să stau să-l ascult pe altul citind. Comunicatorii adevăraţi sunt cei care înţeleg că nu se face aşa. Te uiţi în ochii celui cu care vorbeşti şi îţi adaptezi discursul la reacţiile publicului. Îl vezi când e plictisit, îl simţi când e entuziasmat. Cred că aceste noţiuni ar trebui să le aibă atât profesorii, cât şi preoţii.
pai ce va asteptati de la MARC, d-na Cristiana?
un COMUNIST convins, pe vremuri in anii 80, era mare activist, care ne prelucra din alt e PLENARE, de ale lui NICOLAE CEUSESCU! Al carui fan infocat era acest MARC.
Eu cand il vad imi aduc aminte de COMUNISM! Culmea cand aud pomenindu-se de Ceausescu nu imi aduc aminte de comunism ca atunci cand il vad pe MARC in poze! Este incredibil, fata unui asemenea SERVIL de PARTIDE! A fost servil la PCR! A fost SERVI la PSD! Acum e servil la PDL! Oare ce o urma? SERVIL la PARTIDUL OTV?
Daca ajung aia la putere, oare o sa il vedem fugind si in acel partid?
UN COMUNIST ce poate sa invete pe tinerii de azi?
Nu stiu…..nu stiu….. intrebai………………….si io????
daca a fost plicticoasa conferinta,atunci situatia putea fi salvata si de ziaristii care erau in sala,care puteau sa ridice aceste intrebari pertinente ,si atunci probabil venea si un raspuns la aceste intrebari.nu s-a permis un dialog la aceasta conferinta?a fost un monolog fara luari de pozitii,comentarii sau aprecieri?
Cam aşa ceva. Toţi cei care au vorbit de la tribună erau stabiliţi dinainte. Nu a fost o dezbatere reală, mai mult o succesiune de cuvântări, fără finalitate.
unul din aceste mesaje actuale pe gustul generatiilor actuale,sa fie oare si apocalipsa din 2012,cu care ne tot sperie diversi pastori ?poate ca de frica ei ,elevii vor pune mana pe carte ……..
Nu cred că e un exemplu bun. Ştiu că bisericile neoprotestante organizează tabere pentru tineri în care li se dezvoltă spiritul de echipă, dar şi de solidaritate. E mai greu de expus o filosofie de lucru în trei fraze. Nu spun că e singurul exemplu bun. Spun doar că e un exemplu.
o excursie de cateva zile nu rezolva situatiile grele prin care trec anumiti elevi,care sunt abandonati de parintii plecati sa munceasca in strainatate,si care nu mai poarta grija odraslelor lor.daca veti merge intr-o scoala nu veti gasi elevii unei singure confesiuni sa fie toti de nota 10.cunosc un caz in care ,mama,avand religia neoprotestanta,si-a parasit cei trei copii ai ei si pe sotul ei,si a plecat cu un marocan ,asadar situatiile sunt diferite de la caz la caz
Nimeni nu a spus că elevii dintr-o anumită confesiune sunt într-un fel, iar alţii în alt fel. E absurd să generalizăm. Câţi dintre adolescenţi reacţionează însă la predici citite de pe hârtii? Cred că vorbim despre metoda prin care sunt educaţi într-un sens sau altul, nu despre cazuri. Orice pădure are uscături, nu-i aşa?
Da, acste formalisme, SA MAI BIFAM UNA aduc mari deservicii.Prin asa actiuni, alungam auditoriul in loc sa-l cointeresam.Eu sunt mirata ca anumite persoane se preteaza la astfel de actiuni de-a citi ceva ce nimeni nu asculta si nu sunt in stare sa sustina, prin discurs liber,un continut care sa inrereseze auditoriul.
Era la CN”LR” un prof de romana care venea la ore cu niste foi ingalbenite si se facea de ras in fata elevilor. Era in vremea trecuta si am sperat ca acele proaste obieiuri sa dispara. Din pacate….
Felicitari Cristiana pentru articol. Cine are urechi, sa auda ….
Pe mine mă deranjează că irosim ocaziile de a fi eficienţi, că nu scăpăm de obiceiuri dobândite în alte vremi în care la modă erau plenarele. A trecut vremea vorbăriei. Eu cred că a venit vremea în care trebuie să folosim timpul cu sens.
la conferinta am vazut ca a participat si parintele feier,si nu cred ca a citit o predica de pe hartie.parintele are puterea sa vorbeasca liber si sa alcatuiasca un discurs.cat priveste metoda eu insist ,cu riscul de a plictisi si de a enerva,ca si biserica ortodoxa,alaturi de celelalte confesiuni crestine,acorda importanta educatiei viitorilor crestini.exista asociatii ortodoxe de tipul ASCOR,care intreprinde pelerinaje si alte programe la care adolescentii participa,exista concursuri si intreceri pe teme religioase,cateheze de duminica ,iar fundatia mitropolitului Bartolomeu acorda burse substantiale celor care iubesc Logosul
Cred că nu contează nici unde stăm, nici cu cine ne comparăm. Fiecare suntem unici, ştiţi asta. Nu a fost nimeni ca noi şi nici nu va mai fi. E una din minunile lui Dumnezeu despre care vorbim prea rar. Dacă ne-am da seama că suntem unici, am înţelege de ce destinele sunt diferite de ale altora, de ce nu contează cine şi ce a făcut. Dacă cineva mi-ar fi explicat mai devreme ceea ce am înţeles după 30 de ani, aş fi făcut mai puţine greşeli poate. E o plăcere să discutăm, vă mulţumesc pentru gândurile bune şi cuvintele frumoase, dar evident, nemeritate. Vă doresc şi eu o seară frumoasă. Dacă tot v-aţi numit „cititor”, eu ar trebui să semnez „scriitoarea”. 🙂
Articole din ce in ce mai ‘adevarate’, dna Cristiana Sabau. Felicitari!
Excelent articol! Felicitari!
Articolul tau imi aduce aminte de primele cursuri de la Litere. Venita de la tara, absolventa a unui liceu cu profil mecanic, pe parcusul caruia nu mi-am vazut nici un DASCAL. cu fise,am fost socata sa-mi vad profesorii citindu-si cursurile,Iti mai aduci aminte de d-na Antonescu ,ea nici macar nu se obosea sa ne priveasca!:))…
Da, îmi amintesc de dra Antonescu, dar nu prea multe din materia ei. Păcat, cronicarii au scris lucruri interesante. Am rămas doar cu sintagma lui Miron Costin „cumplite vremi”.