Ce mult îmi plac oamenii gospodari!

Până nu vom alege în funcţii de primari şi consilieri oameni cu spirit antreprenorial nu se va schimba nimic în ţara aceasta. Bugetarii, cei care nu au avut niciodată curajul să părăsească jobul „sigur” de la stat pentru apele tulburi ale mediului privat, nu vor fi niciodată în stare să schimbe ceva în jurul lor fiindcă nu au fost capabili nici măcar să-şi schimbe propriile vieţi. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar în sistemul public e foarte multă blazare, lene, totul funcţionează pe principiul „luna trece, leafa merge”. Rareori vezi un om entuziasmat care să facă meseria din plăcere. În mediul privat, în schimb, ştii că, dacă nu faci, nu ai. Aici eşti conştient că fiecare zi e una în care o iei de la capăt dacă vrei să supravieţuieşti. Degeaba trece o lună, dacă nu ai făcut nimic, nu te alegi cu nimic decât cel mult cu obligaţia de a plăti dări mari la stat. Dar mediul privat, aşa plin de capcane cum e, cu emoţie, cu teamă, e incomparabil mai bun decât blazarea de la stat. Am lucrat şi într-o parte şi în alta, dar vă spun că am simţit cu adevărat că trăiesc atunci când efectiv am luptat pentru fiecare leu pe care l-am câştigat.

Îmi place teribil cum gândeşte primarul din Prundu Bârgăului. Nu ştiu dacă am schimbat trei cuvinte de când e ales, dar îi urmăresc activitatea pe facebook şi vă spun că aşa mi-ar plăcea să fie toţi primarii, activi, cu iniţiativă, dornici să socializeze, să discute cu cetăţenii, să ia decizii pe care aceştia le aşteaptă. La modă sunt, zilele acestea, felicitările de tip comunist care se dau la ziar şi la tv, cu mesaje de lemn şi cu efect zero. Nu înţeleg care e relevanţa lor şi cine citeşte sau stă să asculte atât de multă vorbărie goală de sens. Când felicit pe cineva, o fac personal fiindcă am de transmis un mesaj personal. Mă rog, e treaba fiecăruia cum păstrează relaţia cu ceilalţi. Mie mi-a plăcut însă cum a procedat primarul din Prundu Bârgăului. Le-a spus cetăţenilor din comună ce a făcut, ce are de gând să facă, iar la final le-a cerut sprijinul ca să ducă la bun sfârşit ce şi-a propus. Mesajul de felicitare a fost unul simplu care a mers direct la inimă. A scris aşa: „Dumnezeu să ne ajute şi să ne îndrume paşii!”. Frumos, incomparabil mai frumos decât „deschideţi uşa şi lăsaţi lumina … fiţi mai buni, fiţi nu ştiu cum”, vorbe goale şi fără niciun efect.

Din păcate, obsesiile comunismului ne urmăresc în continuare. Mulţi nu înţeleg că a trecut epoca limbajului de lemn şi a discursurilor de la plenara CC, că secolul vitezei a adus comunicarea de tip SMS, că lumea are alte aşteptări şi se mişcă într-un alt ritm. Chiar nu mă interesează mesajele siropoase transmise de primari. Nici nu pot să le ascult sau citesc, vă spun sincer! Faceţi, domnilor, treabă. Lăsaţi poeţii să scrie texte că oricum nu se pricep la altceva. 

După părerea mea, oamenii din Prundu Bârgăului au primit cea mai bună felicitare de la primar, au aflat ce-a făcut el în şase luni de mandat şi ce planuri (cu dată fixă de începere şi cu fotografii din proiecte) are. Da, aşa se face! Eu nu aştept de la primar şi de la niciun conducător vorbe mieroase, texte literare, aştept fapte. Dacă simt nevoia să inhalez texte literare, vă asigur că găsesc unele de calitate în cărţi. De la edili, eu aştept acest gen de felicitare care sună mai degrabă a raport de activitate cu provocările de rigoare, cu idei, cu un orizont de aşteptare care se conturează printre rânduri. 

NOTĂ: Acest text nu e unul publicitar. Cei care mă cunosc ştiu că nu pot scrie „ode” la comandă. Nici măcar nu îl cunosc personal pe primarul din Prundu Bârgăului, dar îl consider un exemplu pentru cum aş vrea să se facă administraţie în ţara aceasta. 

Cristiana Sabău