Liberalii se vor reuni în jurul datei de 10 mai într-o şedinţă a Biroului Politic Naţional, pentru o evaluare a sefilor de agentii, secretari de stat si miniştri şi pentru a lua un mandat cu care va merge în coaliţie pentru rotativa guvernamentală. Liberalii speră ca rotaţia premierilor să se finalizeze până la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie. În prezent, mandatul liberalilor este de păstrare a protocolului semnat la constituirea coaliţiei însă există flexibilitate şi pentru o negociere privind ministerele. De asemenea, la rotaţie este posibil ca numărul de ministere să se diminueze.
Cu prilejul şedinţei conducerii PNL, se va face un bilanţ al guvernării, într-o Carte Albă a Guvernării liberale. Analiza liberalilor va viza activitatea secretarilor de stat atât în ministere cât şi la nivel politic, în partid.
Conform protocolului coaliţiei de guvernare, Nicolae Ciucă are mandat ca premier până pe data de 25 mai 2023, când postul va fi preluat de premierul nominalizat de PSD, până la alegerile generale din 2024.
Liberalii urmează să stabilească şi calendarul rotativei guvernamentale. Potrivit calendarului discutat în coaliţie, liberalii speră ca până la momentul 25 mai discuţiile să fie încheiate şi să aibă loc procedurile parlamentare pentru noul Guvern, cu consultări, audieri şi vot în Parlament.
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat că rotativa va avea loc, dar nu chiar în 25 mai, când este Înălţarea şi Ziua Eroilor. El a spus că ”la momentul oportun” îşi va depune mandatul, iar PNL va vota un guvern condus de Marcel Ciolacu. Premierul a declarat că membrii viitorului Guvern vor fi decişi în funcţie de competenţe şi de experienţa profesională.
La schimbarea premierului, conform rotaţiei politice convenite, vor fi înlocuiţi următorii reprezentanţi în Guvern: vicepremierul din partea PSD va fi înlocuit de vicepremierul din partea PNL; ministrul Transporturilor din partea PSD va fi înlocuit cu nominalizarea pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; ministrul Finanţelor publice din partea PSD va fi înlocuit de titularul pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua conducerea Ministerului Justiţiei; coordonatorul Secretariatului General al Guvernului din partea PSD va fi înlocuit de reprezentantul PNL, iar PSD va prelua coordonarea Cancelariei prim-ministrului.
Există şi varianta unei flexibilizări a discuţiilor, scrie presa centrală. Sunt şanse ca noul Guvern să aibă mai puţini miniştri, în funcţie de negocieri.
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat recent că este interesat de funcţia de vicepremier şi că ”PNL trebuie să aibă poziţia de vicepremier, ministrul al Finanţelor, inclusiv ANAF, pentru că nu e trecut în protocol, Ministerul Transporturilor, inclusiv CNAIR, pentru că nu e trecut în protocol şi SGG”.
Varianta alegerilor comasate
Liberalii vor primi după Paște analiza specialiştilor din partid privind comasarea alegerilor în 2024 şi vor merge cu concluziile în şedinţa coaliţiei. Scenariile vizează o comasare a alegerilor locale cu parlamentarele sau cu europarlamentarele sau alegerile parlamentare cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Printre argumentele liberalilor pentru susţinerea unei comasări a alegerilor, în 2024, pe fondul celor patru rânduri de alegeri, se află dorinţa electoratului, ei invocând sondaje de opinie care arată că oamenii îşi doresc mai puţine chemări la urne. Astfel, un sondaj realizat de PNL indică faptul că 67% dintre români s-au exprimat în favoarea cuplării unor runde de alegeri. Conform aceluiaşi sondaj, 70% dintre respondenţi spun că nu ar fi confuzi în situaţia în care li s-ar înmâna şase buletine de vot. Un alt argument al comasării este cel de ordin economic, în condiţiile în care ultimele patru runde de alegeri au costat aproximativ 516 milioane euro. Alte argumente se referă la instabilitatea politică pe care ar genera-o mai multe tururi de alegeri, dar şi la ”oboseala” electorală, luând în calcul faptul că prezenţa la vot a scăzut constant.
Motto:
„Nu există vânt favorabil decât pentru cel care ştie în ce direcţie se îndreaptă.”
(Seneca)
PNL e în degringoladă după ce Klaus Iohannis a pus umărul la ruperea coalitiei de dreapta PNL-USR-UDMR, prin eliminarea USR de la guvernare si alipirea liberalilor la remorca PSD. După ce la congresul PNL din 25 septembrie, 2021 s-a folosit de Florin Cîțu ca să-l răpună pe Ludovic Orban (care nu răspundea întotdeauna la comenzi), la scurt timp Iohannis l-a adus in fruntea guvernului pe fidelul Ciucă. PNL s-a întors practic la situația dinaintea congresului, cu premierul diferit de președintele de partid, ceea ce a degenerat rapid în tensiuni și fricțiuni interne, culminând cu congresul extraordinar din aprilie, 2022 când Ciucă a fost ales presedinte al PNL . În plus, după aducerea PSD la guvernare o facțiune din PNL s-a rupt și a format partidul Forta dreptei alături de Ludovic Orban . Astfel imaginea PNL e distrusă complet, iar multi dintre membrii partidului sunt complet dezorientați, se simt păcăliți și folosiți în cel mai cinic mod de un individ mediocre precum Iohannis.
Într-o întâlnire avută in seară zilei de 5 aprilie, 2023 la Vila Lac din București între Ciucă și Bode cu lideri regionali influenți, premergătoare unei ședințe a Biroului Politic Național programate joi dimineață, liderii din teritoriu au lansat atacuri directe la adresa modului în care este condus partidul, a prestației miniștrilor și a lipsei de rezultate. Aceștia au reproșat conducerii centrale că PNL a ajuns o remorcă a PSD la guvernare și că partidul nu a inițiat reformele necesare.