Social

Cine spune că livezile neîngrijite din jurul Bistriţei trebuie rase, iar copacii tocaţi şi puşi pe foc

În jurul Bistriţei sunt hectare întregi de livezi neîntreţinute care ar trebui rase de pe faţa pământului, copacii tocaţi şi transformaţi în biomasă, iar cocenii de porumb, paiele, tocate de asemenea în instalaţii speciale ca să ajungă peleţi sau brichete, numai bune pentru încălzirea satelor, spune omul de afaceri Emil Iugan, patronul MIS Grup, care vede în asta o posibilă ieşire din criza lemnului de foc. Într-o emisiune la AS TV, Iugan a spus că România traversează acum o criză a lemnului de foc având două cauze: sistemul şi resursa.

„Prima cauză vine din legislaţia subsecventă Codului Silvic care prevede în mod expres principiile de valorificare a masei lemnoase, implicit asigurarea lemnului de foc pentru populaţie. La ora actuală, avem o legislaţie atât de stufoasă şi de complicată încât e aproape imposibil de pus în aplicare această prevedere a Codului Silvic. Din păcate, atât silvicultorii, cât şi forestierii nu au fost luaţi în seamă la Minister când s-a făcut legislaţia, dar au fost luate în seamă ONG-urile care au dus la extrem legea subsecventă Codului Silvic, încât aproape că e imposibil de aplicat”, a spus Emil Iugan în emisiunea „Impact” de la televiziunea locală.

Referitor la criza de resursă, el a menţionat că lemnul de foc „constituie resursă şi pentru industria PAL-urilor, a plăcilor fibrolemnoase şi PFL. Avem combinate mari în ţară care consumă foarte mult şi o parte din resursă ajunge acolo, ori gospodăriile populaţiei niciodată nu vor putea concura la preţ cu industria”.

Pentru ieşirea din această criză, omul de afaceri a venit şi cu câteva propuneri.

„Mai întâi, trebuie ca administraţiile silvice, acolo unde pot, în locuri mai uşor accesibile, să pună în valoare lemn de foc pentru populaţie din cele trei resurse de bază: pădurile administrate de Romsilva, pădurile administrate de administraţiile publice locale şi din păduri ale persoanelor fizice pentru că şi acolo avem o problemă. Omul are o proprietate, iar potrivit legii nu îi poţi da 2 metri cubi/ha decât dacă pădurea îndeplineşte nişte condiţii”, a spus el.

A doua măsură propusă de omul de afaceri este reducerea TVA la lemnele de foc şi la răşinoasele pentru construcţii: „Eu, ca firmă, dacă vreau să-i dau la un om din sat lemn de foc, trebuie să-i încasez TVA. Pentru nişte oameni bătrâni care au nevoie de lemn de foc, TVA-ul adăugat e o povară destul de mare. Şi aşa nu se încasează. Omul, decât să plătească TVA, mai bine cumpără la negru şi se descurcă în alt fel. Deci este nevoie ca imediat să se reducă TVA la lemnul de foc pentru populaţie. Eu dacă dau la altă firmă nu încasez, că lemnul nu e purtător de TVA, dacă dau la o persoană fizică, legea mă obligă să încasez TVA. Nu e în regulă lucrul acesta. Acelaşi lucru trebuie făcut şi la lemnul de construcţie pentru răşinos”.

A treia măsură propusă de Emil Iugan este legea biomasei. „Deoarece o parte din lemnul de foc merge spre industrie, trebuie găsite alte resurse pe care le avem la îndemână care să completeze lipsa lemnului de foc. Această lege a biomasei trebuie să prevadă punerea în valoare a resurselor pe care le avem în sate şi care vin din trei mari domenii de activitate: din silvicultură – curăţiri de văi, de parchete, din exploatări forestiere – coajă, lemn care nu poate fi folosit industrial, iar cealaltă parte vine din agricultură. Avem suprafeţe foarte mari cu pomi fructiferi în jurul Bistriţei care nu sunt îngrijite. La ora actuală, nu e nici pădure, nici plantaţie. Sunt ocupate terenurile cu vegetaţie forestieră de slabă calitate. Trebuie rase, tocate cu instalaţii speciale de tocat şi utilizate ca biomasă. Mai avem în agricultură, în special în zonele de deal şi şes, suprafeţe întregi în care i se dă foc la biomasă. Satele de câmpie nu au cu ce se încălzi, iar paiele ard toamna, poluăm atmosfera şi stricăm şi solul. Aceasta este o resursă importantă. Cocenii de porumb, paiele, se pot toca în instalaţii speciale pe care industria deja le produce şi transforma în peleţi sau brichete şi utilizate la încălzirea satelor. Trebuie ca primăriile să facă programe locale de acţiune pentru rezolvarea acestei probleme luând în calcul resursele pe care le are comuna – lemn de foc sau alte tipuri de combustil, dar trebuie să rezolve o altă problemă privind eficienţa energetică”.

Referitor la aceasta din urmă, Emil Iugan a atras atenţia că, în sate, eficienţa energetică este o adevărată problemă din cauza instalaţiilor de încălzire vechi al căror randament de transformare în eficienţă energetică e foarte scăzut, iar construcţiile pierd multă căldură.

În loc să încălzim camera, încălzim aerul prin acoperiş, prin pardoseli, prin geamuri şi prin pereţi. Comunităţile trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor şi instalaţiilor. Sunt acum instalaţii de încălzire moderne: centrale de încălzit pe lemn, pe biomasă, cu brichete şi peleţi care pot fi făcuţi din paie, lemn, coceni, o mulţime de resurse. Ele trebuie inventariate şi puse în valoare. În paralel trebuie dezvoltată şi industria instalaţiilor energetice care să pună în valoare resursele pe care le avem. E o problemă naţională la care trebuie să-i dăm maximă atenţie. Oamenii sunt necăjiţi. Este o criză a lemnului de foc, dar trebuie să găsim resurse alternative cu care să compensăm această criză. Dacă vom găsi soluţii să punem în valoare biomasa, problema se va rezolva”, a spus Emil Iugan.

Potrivit acestuia, în străinătate se utilizează pentru încălzire inclusiv lâna care era transformată în peleţi, în timp ce în România, ciobanii aruncă lâna pe malurile râurilor fiindcă nu au cui să o vândă.

16 comentarii

  • Hai sa facem din zona Bistritei un desert. Sa taiem si sa distrugem tot ce au plantat altii. Ce minte slaba are si mosul asta. Este numai pe interes, nu-i mai ajung si la asta banii. Prostia si smecheria romanului se intoarce impotriva lui. Ne distrugem padurile si le vindem de dragul banului dupa care strigam ca nu avem lemna de foc…..

    • este cetatean de onoare mosul asta, dar eu cred ca mai degraba ar fi trebuit sa-i dea o diploma de cetatean de oroare.
      si o tigla peste cap ca poate isi revine.

  • Sa fie neinteresata promovarea, in ultima vreme, in media locala a subiectelor care vizeaza MIS Grup si familia Iugan.
    Imi aduce aminte de o propaganda abrupta, imperativa, in genul anilor ’90. Cred ca in prezent mesajele pot fi mai subtile, promovate de mai multe surse si cu efecte concentrice.
    Interesanta este „directiva” promovata in emisiunea mentionata : „Avem suprafeţe foarte mari cu pomi fructiferi în jurul Bistriţei care nu sunt îngrijite. La ora actuală, nu e nici pădure, nici plantaţie. Sunt ocupate terenurile cu vegetaţie forestieră de slabă calitate. Trebuie rase, tocate cu instalaţii speciale de tocat şi utilizate ca biomasă”.
    Oare pentru aceasta defrisare nu trebuie autorizare de la Directia pentru Agricultura?

  • Sunt profund dezamăgit de soluțiile d-lui Iugan, cetățean de onoare al județului BN. Oare nu cumva soluția ar fi fost să fie educată sau forțată lumea să nu își facă vile și semi-blocuri de locuit care ard mai mult lemn de foc decât este necesar pentru simplul fapt că își permit? Și de ce trebuie să exportăm așa mult? Una peste alta, vizitați bojdeuca lui Creangă și aflați că nu este mică pentru că erau săraci părinții lui Creangă ci pentru că deși erau înstăriți, în Moldova se făceau case econome, oamenii erau modești, umili.

  • D- le IUGAN ; lana nu treuie arsa, este o mare gresala. Prin ardere produce un fum inecacios de mai rau facem sanatatii si mediului. Lana treuie folosita ca material izolant la instalatii si pereti.Daca administratiile locale de ex. in zona SIEU – MONOR ar avea interes fata de crescatorii de oi cu mare traditie in zona, ar pregati fonduri si proiecte pt. o mica industrie locala de prelucrare a lanii ca material de constructie si izolatie. Asa cum in comuna BUDESTI exista o f abricuta de caramida, tot asa se poate face si in privinta lanii. Ar fi o sansa f. buna pt. taranul roman ca sa duca aceasta traditie mai departe si sa castige mai multi bani dupa aceasta munca grea dar extrem de importanta care ne defineste ca popor nascut si format pe aceste plaiuri MIORITICE.

  • Domule Iugan, studiaza un pic istoria ca sa vezi de ce au fost plantate acele perdele cu pomi fructiferi. Sasii, oameni destepti pentru a feri gospodariile de ursi in special, au plantat la marginea padurii pomi fructiferi. Iar tot in satele noastre, lemenele erau taiate din asa numitele paduri vesnic verzi, care apartineau localitatii. In aceste paduri dupa ce se exploata lemnul pentru sateni, suprafata era replantata imediat. Daca se planteaza soiuri cu crestere mai rapida, problema poate fi rezolvata. Despre celelalte solutii cu paie, deseuri si alte resturi, ele pot fi realizabile doar daca vor avea pret comparativ cu cel al lemnului de foc.

  • Mai mult decat atat,: in DESCRIPTIO MODAVIAE scrisa de domnitorul DIMITRIE CANTEMIR , lizierele padurilor din intreaga MOLDOVA erau pline de pomi fructiferi. Asta asigura hrana din b elsug pana toamna tarziu ursilor si mistretilor precum si zimbrilor.Domnitorii moldoveni si oierii erau mari vanatori.Puneti mana si cititi si va cruciti cat de b ine era organizat statul feudal al MOLDOVEI in Special in vremea marelui STEFAN.

  • Numai un milionar de carton putea face asemenea declaratii. Dupa ce a taiat padurile si si-a umplut buzunarele acuma vine si da sfaturi de doi bani.

    • Mai motănel ai avansat la gradul de bou subnutrit..nici măcar nu au citit cu atenție propunerile…dar ești invidios, răutăcios și tote sint pe modelul Gica contra..cacao de motan.

  • Imi vine sa pling cind vad asemenea comentarii referitoare la livezi si niciun pomicultor/agricultor nu zice nimic . Ne meritam soarta ! ne-au calarit importatorii de pseudo fructe. ce zici dle DOCTOR Platon?

  • CE Sa Zica SI el. Nu e in stare de mare lucru. De ce? Uitati-VA cum este administrata cooperativa pomicola. Despre Iugan …. II recomand Sa inceapa cu pomii din curtea proprie. Livezile se pot repune PE picioare. Primul lucru e Sa se faca structura de valorificare a produselor vegetale. Astazi pozi Sa iti vinzi merele doar Pentru procesare indiferent de calitate SI la piata dar numai la mesele prost amplasate. Randurile din fata sunt ocupate de bijnitari. Din pacate din cauza unor oameni ca cei care azi se lauda cu titluri de cetatean de onoare, mancam fructe de import SI agricultura e la pamant. Un singur obor a avut Bistrita SI prietenii Lui Iugan l-au inchis. Astfel toti crescatorii de animale din Bistrita merg la Nasaud.
    Prin urmare VA rog Sa ne scutiti de sfaturi.

  • Ne surprinde pe noi bistritenii interventia dlui Iugan,care vine poate sa-si justifice primirea titlului de cetatean de onoare al judetului,pe care dansul il catalogheaza ca o palarie prea mare ,dar pe care a acceptat-o.Nu intelegem de ce face referire stricta la livezile din jurul Bistritei?Sa nu stie distinsul cetatean ,ca aceste livezi au facut candva faima judetului,Ca ,de multe ori s-au cucerit multe drepturi pt bistriteni cu lazile de mere trimise de la Bistrita acolo unde trebuia?Ah,ca acum multe din aceste livezi ar trebui regenerate,asta -i adevarat,dar nu bagate deavalma pe foc,Dar inchipuiti-va ce va fi municipiul Bistruta fara aceasta zona protectoare.Cate dezastre s-ar putea pravali asupra noastra.Si atunci va intrebam dle Iugan,ca om credincios si cetatean cu onoare nu v-ar durea sufletul si nu v-ar mustra constiinta pt propunerile ce le faceti?

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS