Cristian Parasca: Firmele, copiii celor care le-au înfiinţat. În ce condiţii s-ar înjumătăţi angajaţii Fiscului

„În momentul în care ţi-ai înfiinţat o firmă, trebuie să fie ca şi copilul tău: să ai grijă să îl creşti, să-l educi şi să fii mândru de ceea ce rămâne în urma lui”, a spus şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, Cristian Parasca, menţionând că, în situaţia în care toată lumea şi-ar plăti dările la stat, nu ar mai fi nevoie decât de jumătate din angajaţii actuali ai Fiscului.

În raportul de activitate prezentat la Colegiul Prefectural, Cristian Parasca a spus că, AJFP Bistriţa-Năsăud lucrează în prezent 295 de persoane dintre care 276 de funcţionari publici şi 19 personal contractual. Dintre aceştia, 31 au funcţii de conducere şi 264 de funcţii de execuţie. Tot acest personal administrează 15.443 de persoane juridice, 88259 de persoane fizice, 347 de instituţii, în total 104.049 de contribuabili.

În 2017, Fiscul se aştepta la un număr de 804.126 de declaraţii din partea contribuabililor, dar s-au depus doar 781.006, gradul de depunere fiind de 97,12%.

„În urmă cu cinci ani, gradul de depunere era undeva la 91%, anul trecut ne-am propus 98%, nu am fost foarte departe, dar e important că trendul e crescător an de an”, a menţionat Parasca.

Circa 80% dintre contribuabili îşi achită obligaţiile

„În ce priveşte gradul de conformare voluntară la plată a obligaţiilor fiscale, care e foarte important pentru noi, pe înţelesul tuturor faţă de obligaţiile pe care le declară fiecare contribuabil, până la momentul 25 a lunii, data scadenţei, media per total an este 79,72%. Obiectivul este 85%. Pot să vă spun că, în ţările din Uniunea Europeană – şi mă refer la cele mai dezvoltate – gradul de conformare ajunge la 94-95%. La noi, de la 79,72% începe executarea silită. Dacă toată lumea ar plăti şi gradul de conformare voluntară ar fi spre 100%, probabil că ar trebui să fie ocupate, în momentul de faţă, doar jumătate din funcţii”, a adăugat şeful Fiscului.

De altfel, anul trecut, Fiscul a estimat că va aduna de la contribuabilii din judeţ 710.420 mii de lei şi a strâns 720.395.000 de lei, cu 1,40% mai mult decât şi-a propus:  „Noi primim lunar un program provizoriu, calculat pe istoricul anului trecut şi a unei luni similare cu luna în curs. Programul iniţial a fost 677.000.000 de lei. Dacă rămâneam la programul iniţial, realizări ar fi fost de peste 106%. Trimestrial se reaşază programul în funcţie de încasările realizate”.

La bugetul de stat s-au strâns 92,76% din bani, la bugetul asigurărilor de sănătate  – 110,41%, la CAS 116,30%, la bugetul de şomaj 113,28%. Comparativ cu anul 2016, creşterea este de aproape 4%.

Bani mai mulţi la buget chiar fără firmele mijlocii

„Dacă în 2016 când aveam şi contribuabilii mijlocii, care, în momentul de faţă sunt arondaţi regiunii, încasam uşor peste 650 de milioane de lei, în 2017, fără contribuabilii mijlocii, care, în procente, reprezintă 30% din ponderea judeţului, am ajuns la încasări de 720 de milioane de lei. Din acest punct de vedere, demonstrăm că economia şi potenţialul firmelor diun judeţ este unul bun şi crescător de la an la an la an. La 1 ianuarie 2016 au plecat contribuabilii mijlocii fiind arondaţi regiunilor”, a spus el.

Split TVA „un deranj pentru contribuabili” 

Faţă de luna ianuarie a anului 2017, Fiscul a încasat bani mai mulţi la buget în aceeaşi lună din 2018: „Am încasat în ianuarie 2018, suma de 76,3 milioane de lei la buget faţă de 56,2 milioane de lei în ianuarie 2017. Foarte mulţi s-au speriat de aşa numitul split TVA şi au achitat datoriile la TVA pentru a nu intra la split, ceea ce înseamnă un deranj pentru contribuabili, dar şi din punctul nostru de vedere”, a spus Parasca.

Cine plăteşte cei mai mulţi bani la bugetul judeţului 

Bistriţa împreună cu comunele din jur adună 71,15% din bani, Năsăudul şi împrejurimile – 11,7, Becleanul – 9,60, iar Sângeorz-Băi contribuie la economia judeţului cu 8,08%.

Datorii tot mai puţine 

„Evoluţia arieratelor este foarte mulţumitoare. Dacă la 31.12.2016 erau în sold 127 de milioane de lei, după un an, am ajuns la 70 de milioane de lei, aproape le-am înjumătăţit, la fel şi arieratele certe. Rezultatul încasărilor din executare silită în urma somaţiilor, popririlor, sechestre mobile şi imobile reprezintă 12%. Conformarea voluntară e de aproape 80%. Aici adăugăm şi încasările din executare silită. Nu ajungem la 100% fiindcă multe firme intră în insolvenţă sau nu îşi achită obligaţiile niciodată”, a spus Parasca.

Cum i-a ajutat Fiscul pe contribuabili 

Anul trecut, au fost formulate şi transmise un număr de 202 răspunsuri la solicitările adresate în scris de către contribuabili, din care un număr de 165 s-au realizat prin poşta electronică şi prin spaţiul virtual privat şi 37 pe suport hârtie. S-au acordat 3.153 răspunsuri la solicitările telefonice atât pentru persoane fizice cât şi pentru persoane juridice, precum şi clarificări la un număr de 2.400 solicitări directe. S-au organizat 15 întâlniri de lucru din care 14 la sediul instituţiei şi una la sediul CECCAR Bistriţa, la care au participat nu număr de 529 reprezentanţi ai mediului de afaceri. S-au eliberat la solicitarea contribuabililor, un număr de 1.443 certificate de rezidenţă fiscală din care 1.417 pentru persoane fizice şi 26 pentru persoane juridice. Au fost soluţionate un număr de 35 chestionare pentru stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea/plecarea din România depuse de persoane fizice. Au fost editate şi transmise contribuabililor un număr de 30 materiale şi au fost înregistrate un număr de 26 cereri privind revendicarea premiilor acordate prin Loteria bonurilor fiscale.

S-au făcut câte cinci sesizări penale în fiecare lună 

Anul trecut s-au făcut 856 de inspecţii fiscale şi s-au stabilit aproape 72 de milioane de lei sume suplimentare. S-au aplicat 150 de amenzi în valoare de 138.000 de lei. Au fost confiscate bunuri de 4500 de lei, s-au făcut 62 de sesizări penale pentru daune în valoare de peste 45 de milioane de lei, au fost dispuse cinci măsuri asiguratorii pentru 1,2 milioane de lei. Fiscul a reuşit, în felul acesta, să diminueze pierderea fiscală cu peste 23 de milioane de lei.

Noutăţi fiscale 

În luna ianuarie 2018, a intrat în vigoare Legea prevenirii nr.270/2017 prin care se reglementează o serie de instrumente care să asigure prevenirea săvârşirii de contravenţii. Astfel, pentru anumite contravenţii, stabilite prin Hotărâre a Guvernului, agentul constatator va aplica doar sancţiunea avertismentului la care va anexa un plan de remediere. În termen de maximum 10 zile de la data expirării termenului de remediere, autoritatea publică are obligaţia de a relua controlul şi de a verifica dacă problemele semnalate au fost remediate. În caz contrar, se va întocmi un nou proces verbal de constatare a contravenţiei cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia specifică. Acelaşi lucru se va întâmpla şi dacă contravenientul săvârşeşte din nou aceeaşi contravenţie în termen de 3 ani. De semenea, termenul de depunere a declaraţiei – formular 600- se prorogă până la data de 15 aprilie 2018 şi începând cu ianuarie 2018, majoritatea declaraţiilor se depun  obligatoriu în sistem electronic.

Firmele, „copiii”celor care le-au înfiinţat 

„În 2018, România împlineşte 100 de ani. Ca obiectiv pentru mine şi o provocare pentru colegi –  nu înseamnă că nu am făcut-o până acum – dar vreau să-i fac pe colegii din ANAF să înţeleagă că suntem cu 100% din resurse şi 100% din timp aproape de toţi contribuabilii şi de cei buni şi de cei mai puţini buni. De cei buni cu tot ce putem noi să îi ajutăm, iar de cei mai puţini buni să îi identificăm şi să îi conştientizăm că, în momentul în care ţi-ai înfiinţat o firmă, trebuie să fie ca şi copilul tău, să ai grijă să îl creşti, să-l educi şi să fii mândru de ceea ce rămâne în urma lui”, a spus şeful Fiscului.