Numărul angajaților activi din Bistrița-Năsăud a scăzut cu peste cinci mii în acest an extrem de dificil pentru mediul economic sufocat de taxe și impozite uriașe.
Potrivit datelor prezentate de Julia Stejerean, inspector-șef al ITM Bistrița-Năsăud, în prezent sunt înregistrate 72.643 de contracte de muncă active și sunt 64.661 de salariați activi.
”Din păcate, la nivelul județului foarte mulți angajatori au redus numărul salariaților și, la ora aceasta, sunt 72.643 de contracte de muncă active, 64.661 de salariați activi. Deci, numărul acestora a scăzut. A fost peste 70.000 numărul salariaților activi”, a spus inspectorul-șef al ITM Bistrița-Năsăud.
Taxarea muncii reprezintă una dintre cele mai importante probleme ale economiei românești în 2026.
Într-un an caracterizat de încetinirea economiei, inflație ridicată și presiuni pentru reducerea deficitului bugetar, nivelul taxelor și contribuțiilor aplicate veniturilor salariale are un impact direct atât asupra angajaților, cât și asupra companiilor.
În cazul unui salariat obișnuit, principalele obligații fiscale sunt contribuția la asigurările sociale (CAS), în cotă de 25%, contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS), de 10%, și impozitul pe venit, de 10%. Angajatorul suportă, la rândul său, contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), de 2,25%. În consecință, diferența dintre costul total al unui angajat pentru companie și suma pe care acesta o primește efectiv în mână este semnificativă.
De exemplu, la un salariu brut de 10.000 de lei, angajatul achită aproximativ 2.500 de lei CAS și 1.000 de lei CASS. După aplicarea impozitului pe venit, salariul net este de aproximativ 5.850 de lei, înainte de eventualele deduceri. În același timp, angajatorul suportă și CAM, astfel încât costul total al salariatului ajunge la aproximativ 10.225 de lei. Diferența dintre costul angajatorului și venitul net al angajatului reprezintă, în mare măsură, taxe și contribuții.
Această situație are consecințe importante asupra economiei. Pentru angajator, taxarea muncii crește costul angajării și poate limita capacitatea unei companii de a majora salariile sau de a crea noi locuri de muncă. Pentru angajat, taxarea ridicată reduce venitul disponibil și, implicit, capacitatea de consum și de economisire.
Problema este cu atât mai importantă în 2026, când România încearcă să își reducă deficitul bugetar. Creșterea veniturilor statului prin taxe poate contribui la stabilitatea finanțelor publice, însă o fiscalitate prea ridicată asupra muncii poate avea efecte negative asupra competitivității economiei. Companiile pot amâna angajările, pot reduce investițiile sau pot căuta forme alternative de organizare a activității.
Specialiștii atrag atenția că, pe termen lung, reducerea poverii fiscale asupra muncii, în special pentru veniturile mici și medii, ar putea contribui la creșterea ocupării, la stimularea salariilor și la dezvoltarea economiei. O politică fiscală eficientă ar trebui să găsească echilibrul dintre nevoia statului de a colecta venituri și nevoia economiei private de a rămâne competitivă.
Ce arată datele statistice
Conform Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud, la sfârșitul lunii mai 2026, în județul Bistrița-Năsăud erau 73.347 de salariați, cu 42 de persoane mai puțin față de luna precedentă și cu 1.252 de persoane sub nivelul înregistrat în luna mai a anului trecut.
Și câștigurile salariale au înregistrat scăderi. Câștigul salarial mediu brut a fost de 7.209 lei, în diminuare cu 1,6% față de aprilie 2026 și cu 0,1% comparativ cu aceeași lună din anul precedent. Câștigul salarial mediu net a ajuns la 4.348 de lei, cu 1,5% mai mic decât în luna anterioară și cu 0,2% sub nivelul din mai 2025.
Veniturile salariale din județ rămân considerabil sub media națională. Câștigul salarial mediu lunar brut a fost cu 24% mai mic decât media pe țară, în timp ce câștigul salarial mediu net s-a situat cu 23,5% sub nivelul național.
Adaugă comentariu