Cu cât s-au scumpit locuințele noi la Bistrița. Pulsul pieței și problemele dezvoltatorilor imobiliari

Interesul pentru locuințe noi se păstrează constant la Bistrița în ciuda faptului că prețul pe metru pătrat de construcție a crescut față de anul trecut. Se caută în special apartamente cu trei camere sau case de 130 de metri pătrați, a declarat dezvoltatorul imobiliar Gavrilă Urs care a vorbit pentru Timp Online și despre problemele cu care se confruntă, la Bistrița, cei care construiesc locuințe.

”Pentru construcții, anii 2020 și 2021 nu au fost răi. Dimpotrivă, au fost decenți. Anul acesta cumva tragem ponoasele. Principala problemă este generată de nivelul prețurilor la materialele de construcții. Altfel, vedem o cerere substanțială, încă susținută, de locuințe, mai ales în Bistrița. Problema este ajustarea prețurilor la ceea ce primim noi, dezvoltatorii, pentru materialele de construcții. Principalul generator de creșteri ale prețurilor la materiale de construcții nu este războiul în acest moment, ci este inflația mare generată de pandemie și de infuzia de bani pe care au făcut-o toate statele pentru a controla cumva artificial criza reală din economie din timpul pandemiei. Faptul că noi am stat acasă în mare parte din timp doi ani de zile, trebuie să se vadă undeva”, a spus Gavrilă Urs.

Dacă în alte orașe, prețurile apartamentelor au explodat, la Bistrița au crescut cu 10-15%, explicația lui Gavrilă Urs fiind aceea că majoritatea nu le cumpără pentru investiții, ci pentru a locui efectiv în ele.

”Bistrița nu e o piață speculativă. Piața dezvoltatorilor și a consumatorilor a mai trecut printr-o criză în 2008-2009. Dacă atunci prețurile au luat-o cumva în sus în mod nesustenabil, toată piața a avut de pierdut. Eu cred că am învățat o lecție după acel moment, iar azi nu mai suntem dispuși să riscăm. Sunt multe locuințe de vânzare. Am văzut multe proiecte la început de drum, ceea ce mă bucură fiindcă nu s-ar construi atât de mult dacă nu ar fi cerere. Pe de altă parte, fiind în domeniu, nu mă bucură atât de mult concurența, dar eu cred că fiecare avem nișa noastră de clienți, iar dacă ne facem treaba bine și punem pe piață produse de calitate, ele vor cumpăra. Bistrița este o piață echilibrată, are potențial să absoarbă ceea ce se construiește atâta timp cât prețul este corect”, a spus el.

În ce privește prețurile, el a spus: ”Ponderea materialelor de construcții în prețul final al unui apartament nu este așa de mare precum a crescut prețul materialelor de construcții. Dacă acestea din urmă sunt mai scumpe cu 60-80% din septembrie 2021 până azi, prețul apartamentelor în Bistrița a crescut numai cu 10-15%. Dacă se vindeau cu 900 de euro/mp, acum se vând cu 1000 de euro/mp. La Bistrița se caută îndeosebi apartamentele cu 3 camere. Unul de 70 de mp costă 60.000 de euro, finisat. E o sumă rezonabilă pentru o familie cu venit mediu care se poate îndatora la bancă sau care are niște bani adunați. La Bistrița, apetitul pentru case este la fel de ridicat. Eu ridic case pentru proprietari undeva în zona a 500-550 de euro/mp. E mai ieftină decât un apartament atâta timp cât ai terenul și mai este și efortul cu utilitățile. O casă de 130 de mp o poți ridica la cheie, construcție finisată și utilată, undeva la 70.000 de euro. Mai vine și efortul cu utilitățile și terenul, așa că ajungi la 100.000 – 110.000 de euro”.

Problemele/oportunitățile cu care se confruntă dezvoltatorii locali:

Lipsa utilităților din zonele noi de locuințe: ”Încă se chinuie dezvoltatorii să tragă ei utilitățile și să facă drumuri înainte ca administrația sau regiile să le facă pentru comunitate”.

Interdicția de a construi blocuri între case: ”Ce nu îmi place ca abordare de urbanism este această eternă temă a blocurilor între case care se tot dezbate. Ar trebui să se țină cont și de presiunea pieței. Vedem investiții de genul rad trei case și fac un bloc într-o zonă preponderent de blocuri și zona se schimbă. Ar trebui să ținem cont de presiunea pieței, nu de niște ambiții estetice sau de altă natură a administrației sau a altor factori de decizie. Eu cred că piața trebuie să dicteze”.

Interdicția a construi blocuri în zone istorice: ”În țările din vestul Europei se pot vedea clădiri moderne lângă imobile istorice. La noi nu se vrea găsirea unor soluții care țin, până la urmă de arhitectură, nu de decizii de urbanism. Dacă presiunea pieței este de așa natură încât dacă cineva vrea să-și vândă casa ca să fie acolo niște clădiri mai înalte de ce ar fi o problemă atâta timp cât propietarii sunt de acord, se realizează un PUZ, se lasă vecinătăți ca să nu fie umbrite spațiile adiacente? Nu văd de ce acestea sunt probleme de administrație. Eu cred că mai degrabă țin de gândire arhitecturală, nu de urbanism”.

Viziunea despre locuințele colective mici: ”Care e diferența între o casă cu 2-3 niveluri căreia îi spui individuală și o mică locuință colectivă pentru 4-6-8 familii care, de multe ori, este de același gabarit, mai ales dacă o faci sub formă de garsoniere? Eu am văzut tot felul de justificări în acele memorii, că ar trebui prea multe locuri de parcare. E problema dezvoltatorului. Tu pune-i condițiile, iar dacă el găsește soluții, mai cumpără 2 ari de teren undeva, și mai face 10 aprcări e problema lui”

Oportunitatea de a construi în zonele industriale vechi: ”E vorba de reorganizare și restructurare urbană, ceea ce pentru Bistrița este un lucru bun pentru că atunci nu mai trebuie să construim pe dealuri sau la kilometri de centru. Nu știu cât va ține, dar deocamdată există”.

Compania din care Gavrilă Urs face parte va dezvolta în fosta zonă industrială un ansamblu rezidențial cu 340 de apartamente. ”Vorbim despre un ansamblu cu grădiniță în incintă, cu dotări smart home, cu panouri pe acoperiș, cu centrală de bloc, încercăm să limităm cât mai mult utilizarea gazului, să mergem pe fațade ventilate ca soluții inteligente de climatizare și de izolație termică. L-am gândit ca un ansamblu rezidențial închis, fără chioșcuri la parter sau alte magazine, se intră pe o poartă, securizată. Vorbim de un spațiu de 6000 de mp pentru locatari, deservită, în vecinătate de alte spații comerciale. Vor fi și birouri în afara incintei private. Solicitarea administrației de a face o grădiniță poate fi privită ca un dezavantaj pentru dezvoltatori fiindcă pierzio economic, dar poate fi și un atu pentru cei care locuiesc acolo”.

În trimestrul al III-lea al anului 2021, investiţiile în construcții au crescut cu 74,5%. Numărul autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna decembrie 2021 a fost de 75, cu două mai multe decât în luna anterioară şi cu 12 mai multe decât în luna corespunzătoare din anul precedent.

În cursul trimestrului al III-lea al anului trecut, au fost finalizate un număr de 223 locuinţe, cu 86 mai puține decât în trimestrul corespunzător al anului precedent și cu 165 locuințe mai puține față de trimestrul anterior. Majoritatea dintre acestea, adică 167 locuințe, au fost construite în mediul urban (74,9%).

Cumulat în cele trei trimestre ale anului curent au fost finalizate 820 locuințe, dintre care în mediul urban un număr de 679 locuințe (82,8%) și 141 de locuințe finalizate în mediul rural (17,2%), potrivit Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud.