Gustul uleiului din semințe de dovleac l-a determinat pe inginerul Claudiu Olimpiu Simionca să lase în urmă Austria, țara în care a studiat Tehnologia produselor alimentare, și să se întoarcă acasă, în România și să-l producă singur. Nu a găsit semințe, așa că s-a apucat de cultivat dovleci pe 40 de hectare.
”Am plecat la vârsta de 12 ani din Brașov, în Austria, la Wels, unde am făcut liceul. Am studiat apoi Tehnologia produselor alimentare la Viena, am lucrat în controlul alimentelor unde am primit un ulei din semințe de dovleac, l-am gustat și m-a convins pe loc. Este un aliment foarte gustos. La noi în țară, se consuma mai ales în perioada postului. Conține mult fier, ca și carnea, iar oamenii puneau ulei din semințe de dovleac pe mâncărurile pe care le pregăteau pe post. M-am întors în România acum 11 ani. Am vrut să produc ulei din semințe de dovleac, nu am găsit semințe și m-am apucat să cultiv dovleci. Așa a început totul. Este un produs pe care l-am ales conștient, mi-a plăcut foarte mult. Străbunicii soției mele au avut și ei presă de ulei din semințe de dovleac. Mi-am dorit foarte mult asta. De la bunicul meu am moștenit dragostea aceasta pentru agricultură. A fost un țăran simplu care m-a luat tot timpul cu el la lucru. Avem 40 de ha cultivate cu dovleci pentru semințe și producem circa 2000 de litri de ulei din semințe de dovleac. Mai obținem semințe de dovleac pe care le vindem la brutării sau unor firme care îl împachetează. Uleiul îl comercializăm la băcănii, magazine mici în Cluj, Timișoara, Brașov. Este un ulei foarte bun pentru sănătate. Suntem mulțumiți, ne-am creat deja o piață”, a explicat el.
Produsele obținute poartă marca Simis și le găsiți AICI.
În urmă cu șapte ani, Claudiu Olimpiu Simionca a trecut la pasul următor. S-a apucat de crescut și porci din rasa Mangalița. A început cu 20, acum are 130.
”Mai ales carne de porc încercăm să nu cumpărăm din comerț și am început să creștem porci din rasa Mangalița mai întâi pentru consum propriu. Am vrut să facem o fermă doar pentru îngrășarea porcilor Mangalița, doar că nu am găsit purcei și am început și cu reproducția. Chiar atunci s-a pornit și pachetul 8 prin APIA prin care se dau subvenții în plus pentru conservarea raselor autohtone care sunt în pericol de dispariție. Am început și cu ferma de reproducție și pe lângă am continuat cu îngrășarea porcilor. Nu am crescut foarte mult, încă avem o fermă mică. Nu am crescut foarte mult și din cauza peste porcine care se tot învârte pe lângă noi și face toată afacerea aceasta instabilă și nesigură din cauza interdicțiilor care intervin în momentul în care pestă porcină în apropiere. Anul trecut, o perioadă nu am avut voie să vând niciun animal și a fost extrem de dificil. Ce s-a vândut s-a vândut doar cu probe de sânge din cauza PPA. E cam greu să testezi fiecare porc ce iese din fermă. În aceste condiții nu poți face o investiție foarte mare fiindcă e instalibitate. Nu știi dacă poți vinde porcii”, a spus Claudiu Olimpiu Simionca.
A ales rasa Mangalița fiindcă și-a dorit să aibă porci crescuți în semilibertate.
”Când oamenii mă întreabă de ce să cumpere Mangalița, le răspund că au certitudinea că provine dintr-o fermă extensivă. Crește în semilibertate, într-un țarc mare, unde trăiesc pe pământ, nu în beton sau metal. Este un porc crescut natural. Lipsa de mișcare a celorlalți porci face ca grăsimea în principiu să fie bogată în colesterolul care se depune pe vasele de sânge și duce la preinfarct, infarct, accident vascular. Mai mult de 8% din decese din câte am citit sunt cauzate de colesterol. Porcul Mangalița, fiind crescut în libertate unde face multă mișcare, și rasa în sine nu depune coleterolul rău, LDL, și putem să-l mâncăm liniștiți. Eu le recomand oamenilor să mănânce mai puțină carne de porc, dar de bună calitate. Dacă mâncăm de două, trei ori pe săptămână și carne de calitate atunci este bine pentru sănătate”, a explicat el.
Întrucât porcii din rasa Mangalița cresc mai greu decât cei de rasă comună, carnea este mai scumpă. Se vinde acum cu 20 de lei kg în viu față de 15 lei cât costă kg de porc din alte rase.
”Noi am vândut la abatoare care prelucrează exclusiv Mangalița. Nu avem în județ, dar sunt în alte județe, iar în rest cumpără porcul viu alți fermieri cu o săptămână două înainte de sărbători și îl sacrifică în ei. Acum nu mai avem de vânzare”, a spus Simionca.
În ciuda tuturor problemelor cauzate de pesta porcină africană, el și alți patru fermieri din Galații Bistriței au pariat totuși pe această rasă. S-au asociat, au format o cooperativă și au câștigat o finanțare de 1,6 milioane de euro cu care să facă o fermă mare, de reproducție și îngrășare. Vor hrăni animalele cu ceea ce produc toți 5 pe cele 170 de hectare de teren pe care le cultivă,.
”Suntem cinci membri. Ne-am organizat într-o cooperativă – Transylvanian Pure Farming Cooperativă Agricolă – și am obținut o finanțare de 1,6 milioane de euro pentru construirea unei ferme de reproducție și îngrășare pentru porci Mangalița și a unei baze furajere în localitatea Herina. Am făcut acest pas pentru a ne crea o stabilitate mai mare fiindcă, dacă ești specializat doar pe reproducție sau doar pe îngrășare, ai o problemă când apare pesta porcină. Nu poți vinde purceii dacă ai o fermă de reproducție sau nu poți cumpăra purceii dacă ai o fermă doar de îngrășare a porcilor. Ai voie doar să vinzi la abatoare porci și atunci e foarte important să ai și reproducția, dar și îngrășătoria în același loc fără să trebuiască să faci mișcare de animale de la o fermă la alta. E foarte important capacitățile să fie corelate. Numai așa poți funcționa în condițiile în care virusul PPA se tor învârte pe lângă noi. Am depus un proiect pe Măsura 4.1 la AFIR, suntem în faza semnării contractului de finanțare care este de 1,6 milioane de euro. Cu acești bani putem construi clădirile, cumpăra echipamentele necesare și utilajele pentru producția de furaje. Încercăm să ne producem furajele proprii din fermele vegetale pe care le avem noi, membrii cooperatori. Sunt director executiv al Cooperativei și cred că viitorul este al celor care se asociază și înțeleg să facă lucrurile împreună”, a explicat Claudiu Olimpiu Simionca.
Dorința lui este ca, la un moment dat, cooperativa să poată avea și o unitate de procesare în așa fel încât consumatorul să poată cumpăra direct de la fermieri. Însă până acolo este cale lungă.
Despre rasa Mangalița: Mangalița nu este un porc ca oricare altul: nu poate fi crescut intensiv în ferme mari și are nevoie de mai bine de 1 an și jumătate până ajunge să poată fi sacrificat. Însă tot efortul creșterii lui este răsplătit prin carnea suculentă și gustoasă, și mai ales prin grăsimea abundentă care, surprinzător, este foarte săracă în colesterol, dar bogată în acizi grași Omega 3, 6 si 9.
Acești acizi grași esențiali sunt recunoscuți pentru importanța lor în sănătatea inimii, au rol în scăderea trigliceridelor și a colesterolului rău și în creșterea colesterolului bun. Protejează celulele împotriva oxidării, deci combat îmbătrânirea tisulară și alungă depresia. Acizii grași Omega se mai găsesc în uleiul de măsline, fructele uscate (nuci, alune) și în carnea de pește.
Carnea de porc Mangalița este căutată în restaurantele premium din întreaga lume, deși este mai scumpă decât cea obișnuită, de porc. Și pe bună dreptate: este mai sănătoasă, mai gustoasă, conține mai puțină apă, deci nu scade atât de mult în timpul preparării termice și este mai moale, datorită grăsimii care se întrepătrunde cu fibrele musculare. Mai mult decât oricare altă rasă, porcul Mangalița are o cantitate mare de untură, care este cremoasă și puternic aromată. Specialiștii culinari afirmă că gustul cărnii de Mangalița se apropie de cel al cărnii de mistreț.
În prezent, se găsesc la Bistrița, în anumite magazine, preparate din porc Mangalița importate din Ungaria. Prețurile sunt cât se poate de piperate.
Mulțumesc, doamna profesoară Cristiana Sabău pentru articol. Pe mine unu, mă unge la suflet așa ceva, precum uleiul de bostan al domnului Simionca. Azi, cînd suntem bombardați doar cu vești rele, negative, de zici că totul s-a terminat, când negăm totul, uneori chiar și divinitatea, să vezi că mai există asemenea oameni, care învață afară pe banii lor și vin înapoi în România și dezvoltă acele bune practici, e mare lucru. Mă opresc, nu înainte de-ai ura din suflet mult succes, că nu-i ușor de loc, acestui OM minunat și să vă mulțumesc încă odată dumneavoastră, pentru acest balsam pentru suflet. O zi bună tuturor, cu îndemnul, de-a lua exemplu lui Claudiu, că salvarea, dacă v-a veni, atunci de la români ca el o să vină, nu de la străini și politicieni corupți. FELICITĂRI.
Salvarea va veni de la unguri, că ei scriu corect românește!
Felicitări, Bravo, de asemea oameni avem nevoie ca exemple de urmat.
Felicitări și mult succes!
Felicitari , om frumos si harnic !
Domnul inginer este un adevarat ECOLOGIST care iubeste si pamantul tarii pe care -l cultiva pentru familie si pentru cei care-i cumpara produsele.A realizat corect, ca in tara lui poate face lucruri la fel de bune ca oriunde pe continent .Daca pui osul si mintea si nu te smiorcai toata ziua in special pe Facebook si pe onlinuri poti deveni un om si sa ai ce doresti si pe munca cinstita nu numai pe furtisaguri.
Chiar aseara am urmarit la televizor cum miracolul occidentului paleste odata cu recesiunea din intreaga Europa si incep tinerii romani dar si de alte varste sa se reintoarca acasa.
A crescut numarul lor fata de anul trecut semnificativ dar si al celor care nu mai doresc sa plece.
Se spune ca in interval de 7-10 ani aceasta napasta se va potoli iar sociologii ne transmit ca o clasa autohtona cu mult mai civilizata si pregatita din exterior se vor implica mai mult in politica asigurand o schimbare a slehtei de hoti si tradatori care au condus Romania 33 de ani vanzand-o pe bucati.
Am avut ocazia sa îl cunosc pe acest domn. Am fost impresionat de calitatea lui umana. Un om citit, pasionat de munca sa. Felicitări.
Am cumpărat astăzi o sticla de ulei de dovleac din Târgul de Crăciun.
Extraordinar de gustos!