Județul Bistrița-Năsăud avea, la 1 iulie 2025, o populație de 322.127 de locuitori, potrivit datelor publicate de Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud cu ocazia Zilei Statisticianului.
Femeile reprezintă o ușoară majoritate, cu 162.207 persoane, față de 159.920 de bărbați.
Structura pe vârste arată că aproape două treimi din populația județului se află în categoria 15-59 de ani, respectiv 199.170 de persoane, în timp ce 72.748 de locuitori au peste 60 de ani. Totodată, populația rurală continuă să fie dominantă, cu 192.185 de persoane, comparativ cu 129.942 de locuitori din mediul urban.
Pe piața muncii, județul înregistra la începutul anului 2025 o populație activă de 111.400 de persoane și o populație ocupată de 107.400 de persoane. Rata șomajului s-a situat la 3,5%, iar la finalul anului erau înregistrați aproximativ 4.000 de șomeri la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă.
În ceea ce privește veniturile, câștigul salarial mediu net a ajuns la 4.338 de lei pe lună, în timp ce salariul mediu brut s-a ridicat la 7.202 lei. Cele mai mari salarii nete au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde media a depășit 4.370 de lei lunar.
În anul 2025, structurile de cazare din Bistrița-Năsăud au primit aproape 109.000 de turiști, dintre care peste 8.300 au fost vizitatori străini. Numărul total al înnoptărilor a ajuns la aproape 187.000.
Sistemul educațional din județ a cuprins în anul școlar 2025-2026 peste 49.400 de copii și elevi, deserviți de 3.678 de cadre didactice. În medie, unui profesor i-au revenit aproximativ 13 copii sau elevi.
Și sistemul medical a înregistrat resurse importante, județul având 538 de medici și 258 de medici stomatologi. Raportat la populație, în Bistrița-Năsăud există aproximativ 18 medici la 10.000 de locuitori.
În domeniul construcțiilor au fost finalizate 1.013 locuințe noi în cursul anului 2025, iar investițiile nete au continuat să crească, indicele total al acestora ajungând la 141,1% comparativ cu anul precedent.
În agricultură, cea mai mare producție a fost înregistrată la cultura de porumb boabe, cu 62,5 mii de tone, urmată de fructe, cu 31,8 mii de tone, și cartofi, cu 28,3 mii de tone. Producția de grâu și secară a totalizat 15,4 mii de tone, iar cea de legume 17,8 mii de tone.
Sectorul zootehnic rămâne unul dintre pilonii economiei rurale din județ. La 1 decembrie 2025 erau înregistrate efective de aproximativ 91.100 de bovine, 48.800 de porcine, 441.000 de ovine și caprine și aproape 670.000 de păsări. În județ existau și peste 32.000 de familii de albine.
În industrie, cifra de afaceri a companiilor din județ a crescut cu 5,7% față de anul anterior, peste media națională și ușor peste media Regiunii Nord-Vest. În schimb, producția industrială a înregistrat o ușoară scădere, indicele producției industriale situându-se la 97,7% comparativ cu anul 2024.
Avem “multili realizarili pe toate planurili” cu o populatie tot mai saraca, mai batrana, mai proasta si cu gand de emigrare. Vor ramane cei care nu vor avea bani de drum si bugetarii (ca psd-istii sunt bugetari cu totii).
Propaganda de partid ne spune in permanenta cat de bine ne este, ce lucruri mari au facut ei pentru noi, cum suntem noi tigri Europei, ce planuri marete au. Peste toate, cele mai relevante in prostia lor sunt afirmatiile tovarasului gradul Vasile Dancu, cel care ne lauda cati bani au fost cheltuiti pe cap de locuitor fara sa precizeze pentru ce si mai ales de catre cine. Fericirea trebuie sa devina obligatorie prin lege, stimati tovarasi, ca nu va mai crede nimeni.
Cifrele trebuie interpretate într-un context.
Temporal și spațial.
Referire la media pe țară și anii anteriori.
Cam acolo se dă trendul, evoluție sau involuție.
Apoi la demografie, o analiză corectă fixează clase de vârstă egale în distribuții.
0-14 ani(copiii) iar apoi mergi cu 15-59 (populație activă) și 60 plus pensionari…e corelat pe criteriul populație de muncă.
Nu putem vedea de exemplu câți vor intra în categoria 60 plus în următorii 5 ani.
E vorba de o debalansare demografică, copiii sunt mai puțini decât toți pensionarii. Presiunea pe cei care muncesc va fi enormă. Să susțină pensiile unei populații din ce în ce mai mari de pensionari și în plus să susțină creșterea demografică și educația celor tineri, aici era nevoie de mai multe cifre ca să se tragă concluzii adecvate de exemplu, dacă cei din categoria 50 plus(pensionari viitori) sunt foarte numeroși în cadrul categoriei 15-59.
Ce soluții se vor aplica?Deja românii se împrumută masiv pentru plata salariilor bugetarilor activi. ..dar când aceștia vor intra pensionari…vor reuși cei peste 18 ani să mențină creșterea economică și asigura un consum (inclusiv de locuințe)..
Citind din presă, situația nu e roză.
Procedurile de infrigement , instabilitatea politică, contextul exterior care forțează cheltuieli majore în apărare în detrimentul educației creșterii interne , creșterea datoriei pe capita, reducerea fluxului extern de bani și de interes de la românii din diasporă către România, decalajul tehnologic ce riscă să se accentueze între țările care pariază economic pe AI, robotizare, electrificare în transport(reducere dependență energetică de prețul petrolului preț instabil datorită crizei din Golf) sunt probleme cu care mai târziu sau mai devreme românii se vor confrunta.