Cum s-a ajuns ca un sfert dintre sudorii care lucrează la Comelf să fie asiatici

Peste 20% dintre sudorii care lucrează la una dintre cele mai mari companii din zona industrială sunt străini din țări asiatice. Ei suplinesc lipsa forței de muncă autohtonă, în special sudori plecați să lucreze în țări europene, unde salariile sunt mai mari.

Este vorba de compania Comelf care a apelat la sudori din India și Columbia întrucât sudorii români au ales să plece, unii chiar și pe durată determinată, de 3-6 luni, în țări din nordul Europei unde sunt plățiți cu mii de euro.

”În fabrică avem 18 sudori din India, am avut și din Columbia. Ei sunt talentați, dar vin cu o mentalitate diferită. Trebuie să îi împingi mult de la spate. Sunt ascultători, dar au o anumită lentoare din care îi scoți cu greu. E o diferență de cultură, de mod de abordare, de înțelegere cu ei, comunicarea e dificilă. Eu îi prefer pe sudorii români, pe copiii de la noi, eu cel puțin – și am 39 de ani în domeniul sudurii – prefer să lucrez cu oamenii de la noi din țară pentru că vorbim aceeași limbă”, a spus inginerul Enea Frici, președintele filialei Bistrița-Năsăud a Asociației Sudorilor din România.

Firma Comelf are acum 85 de sudori angajați, iar cei străini reprezintă peste 20% din totalul lor.

”Din păcate, toate țările europene se confruntă cu o criză de sudori. Locul lor este luat de asiatici care vin cu un entuziasm mai mare, dar cu necesitățile lor diferite. Ai noștri merg, de regulă, în țările nordice unde sudura este mai bine plătită decât la noi, însă la centrale pe gaz, la cele nucleare, pe platforme maritime, la trenurile de mare viteză trebuie să ai o îndemânare perfectă pentru că orice greșeală ar putea duce la pierderea de vieți omenești”, a spus Enea Frici.

Însă nu doar în străinătate se cere calitate de înalt nivel.

”La Comelf, facem structuri pentru centrale termoelectrice pe gaz. Am lucrat niște produse pentru Siemens, pentru o platformă maritimă în nordul Braziliei. Toată partea structurală s-a făcut la noi, iar montajul, cu turbină, compresor s-a făcut în Polonia. De acolo s-au trimis pe vas și s-au montat pe platformele maritime. Acum avem o comandă tot pentru centrale termoelectrice pe gaz, vreo 6 bucăți din oțel inox, unde se cere cer mai înalt nivel de calitate, cu controale radiografice 100%. Ele se montează și se duc după aceea în Belarus, din câte am văzut, în Iamal, în peninsula aceea s-a găsit un zăcământ foarte mare de gaz”, ne-a mai spus inginerul Enea Frici.

Guvernul a aprobat la începutul acestui an o hotărâre prin care a stabilit că numărul migranților din afara UE care pot munci în țară pe baza unui contract de muncă să fie de maximum 100.000.

Este vorba de numărul muncitorilor străini care pot veni în 2025 să muncească în România. Aceștia se vor alătura celor aproape încă 100.000 de muncitori în general asiatici care lucrează deja în țara noastră. Doar 100.000 de muncitori străini ar mai fi în România, din cei 250.000 intrați după 2021.

Firmele de recrutare susțin, însă, că ar fi nevoie de până în trei ori mai mult peste limita anuală de 100.000 de muncitori străini pentru a acoperi cererea. În prezent, limita superioară impusă de stat este de 100.000 de muncitori, însă, ea ar trebui, cu siguranță, mărită pentru a acoperi deficitul existent pe piață, consideră specialistul în recrutare.