Cum să ai casa cu două etaje când toate celelalte locuințe sunt cu unul singur? Cu votul majorității

(FOTO) În materie de urbanism, la Bistrița este posibil orice, inclusiv să ridici o casă cu două etaje într-o zonă în care nu există nicio astfel de construcție. Se întâmplă ”cu votul majorității” din Consiliul Local, controlat de PSD.

Vorbim despre zona Subcetate din Bistrița în care sunt edificate începând din 2011 un număr de 50 de locuințe pe suprafețe de cel mult 300 de mp și cu un etaj pe terenuri ale Primăriei Bistrița. Întrucât pe o parcelă nu s-a ridicat nimic până în 2017, Primăria Bistrița a dat în judecată concesionarul și, după lungi procese, a reușit să reintre în posesia terenului pe care îl scoate iar la licitație la cerererea lui Someșan Mihai Ionuț, înregistrată la Primăria municipiului Bistriţa cu nr. 30745/12.05.2020.

Numai că, spre deosebire de toate celelalte case de pe stradă, concesionarul terenului își va putea ridica o locuință cu două etaje.

Subiectul a stârnit dezbateri aprinse în ultima ședință online a Consiliului Local Bistrița cu acuzații grave pe care și le-au adus reciproc mai ales primarul Ovidiu Crețu și secretarul general al municipiului Floare Gaftone.

Mai precis, la proiectul privind aprobarea concesionării prin licitație publică a unui imobil-teren în suprafață de 284 mp, situat în intravilanul municipiului Bistrița, str. Magnoliei, în vederea edificării unei locuințe proprietate personală pentru tineri, secretarul general Floare Gaftone a spus că a primit un certificat de urbanism incomplet și a solicitat precizări cu privire la această parcelă pentru că certificatul de urbanism are extras din PUG pentru UTR-ul respectiv.

”Extrasul e făcut de însuși directorul Direcției de Patrimoniu care nu gestionează regulamentul aferent PUG, iar în certificatul de urbanism se scrie că se poate edifica o construcție cu demisol, parter, două etaje și mansardă. Am insistat să se facă precizări clare cu privire la această parcelă mică de 284 mp și să se respecte reglementarea care a existat la data concesionării celorlalte parcele, regimul de înălțime și reguli privind covizibilitatea privind construcțiile deja existente în zona respectivă”, a spus Floare Gaftone.

Arhitectul șef Monica Pop a fost chemată să dea explicații și spus că, potrivit Planului Urbanistic, regimul de înălțime în zonă e P+2, procentul de ocupare 35%, coeficientul de utilizare 1,2.

”Doamna secretar ne-a solicitat să nu eliberăm certificatul de urbanism P+2, doar parter și mansardă. Noi eliberăm certificatul de urbanism pe baza regulilor scrise și aprobate. Nu impunem noi parter sau parter plus mansardă. Dacă regimul e P+2 și am precizat toate celelalte reguli. A fost restituit de trei ori certificatul de urbanism de doamna secretar. Acum este iar la doamna secretar la semnat”, a spus Pop.

Floare Gaftone: ”Certificatul respectiv nu are prevederi clare cu privire la parcelă, vorbește chiar de locuință colectivă pe acest amplasament de doar 280 de mp. Se pune condiție să nu fie mai mult de 5 mașini și așa mai departe. Poate fi extras din PUG la certificatul de urbanism, însă reglementările trebuie să fie clare, concise, fără echivoc”.

Vasile Moldovan (ALDE): ”Eu nu pot să înțeleg cum se face locuință colectivă pe 284 de metri. Locuință P+2 pe 284 de mp? Eu nu cred că se poate face așa ceva. În zona în care și eu locuiesc nu cred că e permis să se facă P+2 sau mansardă, așa încât mi se pare exagerat dacă se dă în certificatul de urbanism așa ceva”.

Ovidiu Crețu: ”În documentațiile pe care noi le emitem, certificatele de urbanism, nu ne putem permite să introducem alte reguli decât cele care au fost aprobate prin planurile urbanistice. Faptul că cineva – care nici nu are dreptul să facă propuneri – vrea să limiteze la P+1 casa respectivă sau construcția care se face acolo nu se poate face prin certificatul de urbanism. Asta ar însemna ca aparatul Primăriei să intre peste Consiliul Local și să stalibească reguli. În cazul de față, fiindcă discutăm de o situație concretă, CL care închiriază sau concesionează un bun poate să condiționeze fără intervenția din certificatul de urbanism. CL poate să spună: eu concesionez acel teren pentru construcția de locuințe, dar nu doresc să se construiască mai mult de P+1, dar aceasta trebuie să fie o propunere a unui consilier, nu a secretarului, a arhitectului șef sau a altcuiva. Aici e vorba de o hotărâre de oportunitate care e decisă de CL”.

Floare Gaftone: ”În articolul 13 din Legea 50 a autorizării executării construcțiilor se spune că concesionarea unor terenuri se face în baza unor documentații de urbanism legal aprobate. Certificatul de urbanism are aceste prevederi neclare. La regimul tehnic, se spune că, la ultimul etaj sunt permise inclusiv locuințe colective cu condiția realizării acestora sub forma unor mansarde cu pantă de 45%. Trebuie să respectăm documentația de urbanism care a fost în vigoare la vremea amplasării restului de locuințe. Dacă apreciați, domnule primar, că reglementarea nu este clară puteți veni cu un PUD pentru amplasamentul respectiv, dar să venim să spunem că se admite demisol, un etaj și mansardă în această zonă este total greșit. Așa s-a ajuns și cu Lucian Blaga. Dintr-o exprimare greșită s-a ajuns la P+7. Certificatul de urbanism e un act premergător emiterii autorizației de construire care e semnat și de secretar. Toți semnatarii răspund și trebuie să respectăm documentațiile de urbanism legal aprobate”.

Ovidiu Crețu: ”Asta spuneam și eu, doamna secretar, că trebuie să le respectați inclusiv dumneavoastră. Dacă nu o să semnați respectivul certificat o să vă dau în judecată pentru că nu e prima dată când refuzați să aplicați regulile de urbanism valabile și vă erijați în consilier sau în consiliu. Acel certificat de urbanism este în conformitate cu documentațiile de urbanism aprobate de Consiliu, iar modificarea lor nu o poate face nici secretara, nici arhitectul șef și nici primarul. Se poate face prin HCL și trebuie să vină cineva din Consiliu – dacă CL dorește ca acolo să se limiteze – pentru că dumneavoastră nu faceți parte din Consiliu. Faptul că veniți și spuneți că o construcție de astăzi trebuie să respecte planul urbanistic de acum 10 ani … Păi o prostie ca asta rar mi-e dat să aud. Dacă ceilalți care au case acolo doresc să își supraetajeze pe baza documentațiilor de urbanism actuale pot să o facă oricând pentru că trebuie legile în vigoare nu cele de acum 10 ani”.

Floare Gaftone: ”Când v-am spus că în Subcetate nu este legal să eliberăm certificat și autorizație pe spații verzi a terenului de sport, ați scris negru pe alb că mă puneți nemotivată și nu mă lăsați să plec în concediu de odihnă. Iată că instanța a dat câștiga de cauză secretarului, iar terenul respectiv a fost dezafectat după ce am antrenat niște cheltuieli”.

Ovidiu Crețu: ”Dacă discutăm așa, atunci vă pot spune că instanța a dat dreptate primarului și v-a trecut nemotivată când ați lipsit fără să mă anunțați. Nu cred că aceasta e discuția și v-aș ruga să nu deviem și să ne expunem toate rufele”.

Ioan Peteleu (PNL): ”De când consilierii locali pot face propuneri legat de regimul de înălțime al unei clădiri? PUD nu e la discreția noastră să îl putem modifica în fiecare ședință. PUD se modifică doar prin documentații de genul PUZ sau PUG. Noi nu putem spune că vrem o clădire acolo cu etaj sau altceva decât dacă se vine cu altă documentație de urbanism care modifică regimul de înălțime pentru acea zonă. Vă dați seama că facem lucrul acesta și în alte situații pe care le-ați trecut prin puterea votului majorității, deși problemele sunt multe. Am auzit pentru prima dată lucrul acesta și mi-e greu să cred că se pot face lucrurile acestea”.

Ovidiu Crețu: ”Întotdeauna, hotărârile trec prin votul majorității. E vorba de un teren proprietatea municipiului Bistrița care se concesionează. Când concesionezi un bun al tău, poți pune condiții suplimentare. Poți spune ca acolo să se facă ce vrei tu. Dacă e vorba de o construcție pe teren privat, CL nu putea să intervină, mai ales că vânzarea terenului e permisă numai după edificarea și recepția construcției. În astfel de situații, CL poate impune și alte condiții”.

Consilierii au votat astfel: 12 voturi ”pentru” și cinci abțineri, proiectul fiind aprobat. Conform documentului, redevența minimă de pornire la licitaţie este de 2,00 lei/mp/an și pasul de supralicitare de 0,10 lei/mp/an. Redevența rezultată în urma licitaţiei publice va fi indexată anual cu indicele de actualizare la inflație.

La licitație pot participa: tineri cu vârsta cuprinsă între 18 – 35 ani, cu domiciliul în municipiul Bistrița, care nu dețin sau nu au deținut în proprietate locuință sau teren destinat construirii unei locuințe proprietate, atât în municipiul Bistrița cât și în alte localități.

Adjudecătorul licitației publice are obligația să obţină autorizaţia de construire în vederea edificării construcţiei în termen de 2 ani de la data încheierii contractului de concesiune și să realizeze construcţia în termen de 5 ani de la data autorizaţiei de construire, eliberată de către Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei municipiului Bistriţa, sub sancţiunea retragerii concesiunii și rezilierii contractului de concesiune. Garanția de participare la licitație este de 568 lei.

Președintele comisiei de licitație este Adrian Gelu Muthi – viceprimarul municipiului Bistrița.

În zonă sunt 50 de case proprietate privată care au fost edificate pe terenuri ale Primăriei Bistrița dedicate construcției de locuințe pentru tineri. Aici au însă case foștii viceprimari Florin Găurean (PNL), George Avram (PSD, actual administrator public), Adrian Cismaș, șef Direcția de Venituri a Primăriei Bistrița, Monica Săsărman, actual șef ADI Gaz, fost consilier județean PDL, actual PNL, și mulți alții.