Într-o zi caniculară, zeci de oameni, majoritatea de pe Valea Bârgăului, au stat cu orele la cozi în faţa birourilor APIA Bistriţa ca să-şi depună cererile de subvenţii. Unii au venit chiar şi de opt ori, mai ales din cauza primăriilor care nu au registrele agricole actualizate şi s-au temut să elibeze adeverinţe.

Majoritatea fermierilor aflaţi, joi, la cozile care se întindeau până pe scări la APIA Bistriţa erau din comunele Livezile şi Josenii Bârgăului.

„Eu am venit de vreo patru ori. Am venit când am fost programat, dar nu erau hârtiile în regulă. Mi-a spus să vin când sunt gata hârtiile. la noi, la Livezile, a venit un expert şi a măsurat terenurile încă o dată. Am venit aici şi ni le-a preluat. Ne mai trebuia încă o tură de hârtii cum avem de la ecologic. Şi pe alea le-am făcut. La noi s-a întârziat din cauza măsurătorii. Nu ştiu cât timp, de la noi n-a venit nimeni aici. Au terminat măsurătoarea şi au făcut CD-uri şi le-au dat la fiecare persoană. Acum s-a aglomerat şi nu mai face faţă persoana care se ocupă de comuna Livezile. E una singură. Nu e doamna de vină pentru că nu are cum face faţă. Sunt o mie de fermieri în comuna Livezile. Eu cred că nu apucăm până în 15 iunie să depunem. Ne penalizează cu 1% după aceea, dar nu e vina noastră, e vină ălora de sus. Au schimbat legislaţia, au schimbat măsurătorile că nu erau bune alea vechi, locurile au mai crescut sau au mai scăzut. Nu suntem în regulă şi acum stăm. Şi la primării merge treaba greu, dar parcă mai bine ca aici la APIA. Cum vin oamenii de pe sate îi rezolvă, dar aici stăm foarte mult”, a declarat Ioan Bozbici.

Alţi oameni aflaţi la cozi au spus că au venit de mai multe ori la APIA fiindcă la început li s-a spus că, dacă au pământ şi nu au animale, nu vor putea lua bani, apoi lucrurile s-au schimbat.

O femeie din Josenii Bârgăului ne-a declarat că cel mai greu i-a fost la primărie. „Am mers mai întâi la Tiha Bârgăului că am loc în Dealul Orb şi, după ce am venit la Primăria Josenii Bârgăului, mi-au zis că nu e bună cererea aceea. Am mers iar în Tiha şi în Prund. Şi ia aşa au trecut zilele. Apoi a trebuit să merg la doctorul veterinar să treacă de pe soţul pe mine animalele. Ca să primim bani pentru animale, trebuie să aibă un an şi jumătate. Dacă au 6 luni nu se mai dau bani după vaci. Au făcut legile ca să-şi bată joc de oameni. La munte avem pământ şi dacă îs buhaşi (brazi -n.r.) pe marginea locului şi merge umbra pe pământ ne-au tăiat din subvenţie. Păi locul tot acolo îi. Ce are umbra cu pământul? Eu nu mai înţeleg asta treabă. E bătaie de joc. Acum ne înnebuneşte pe toţi să mergem să declarăm la Fisc. Nu mai poţi da lapte dacă nu mergi să declari la Primărie. Păi noi ce câştigăm? Nimic. Rămânem numai cu lucrul, cu truda, iar ei cu banii „, a spus femeia.

Alt bărbat care a venit de opt ori cu dosarul la APIA în încercarea de a depune cererea de subvenţii ne-a declarat că problema e legată de situaţia juridică a terenurilor. „Problema e cu pământurile. S-au măsurat încă o dată fiindcă nu erau bune măsurătorile. În Registrul Agricol e într-un fel, la APIA e în alt fel, când măsurăm cu topografi dă altfel. Nu ştie nimeni care măsurătoare e bună şi care act e bun”, a spus omul.

L-am întrebat pe directorul executiv-adjunct al APIA, Florin Căpraru, cum de s-a ajuns în această situaţie.

„E o diferenţă faţă de anii trecuţi fiindcă e o cerere unică de plată pentru terenuri şi animale. Au fost nişte schimbări legislative care i-au bulversat şi pe fermieri, probabil că au fost şi funcţionari bulversaţi. În orice caz, cea mai mare problemă care a generat întârzierea la depunerea cererilor de plată a fost aceea că fermierii trebuiau să aibă animale pentru suprafeţele de pajişti permanente. Noi avem în jur de 10.000 de fermieri care au fost impactaţi de această cerinţă, iar ordinul prin care a reglementat că ei pot să vină să depună cereri şi fără să deţină animale a venit foarte târziu şi probabil că mare parte dintre fermierii care fac cozi acum la APIA sunt în această situaţie. Sunt şi unii fermieri care stau la oraş şi au pământ la ţară, care nu şi-au făcut contracte de arendă cu utilizatorii de terenuri, şi doreau să ceară primească tot ei subvebţiile chiar dacă nu au animale. Ei au stat în stand-by şi, odată ce a căzut obligativitatea să aibă animale pentru suprafeţele de pajişti, dau năvală către noi şi încearcă să depună solicitarea de subvenţii pe suprafaţă. Aceasta este o cauză”, a spus Florin Căpraru.

A doua cauză care incriminează, de altfel, chiar APIA are legătură cu schimbările legislative din această perioadă şi cu incertitudinea generată de acestea. „Până la urmă, sunt modificări care au schimbat nişte reguli care erau iniţial impuse, după care s-au tot ameliorat. Fermierii au fost derutaţi. Mai e şi a treia cauză. Au fost fermieri care aveau programări şi nu au venit. Puteau veni şi fără acte, puteau să digitizeze parcelele chiar dacă nu se închidea cererea. Acum era uşor. Aduceau pur şi simplu actele şi se închidea cererea. Au fost cozi şi la primării. Au fost şi primării bulversate datorită faptului că tipul de adeverinţă pe care trebuiau să îl elibereze i-a pus pe picior greşit fiindcă nu aveau Registrul Agricol în ordine. Evident că nu şi-au putut asuma răspunderea pentru ea”, a spus el.

În condiţiile în care APIA Bistriţa-Năsăud preia, în medie, circa 1000 de cereri zilnic în toate centrele locale, se estimează că, până în 15 iunie, vor apuca să depună cereri de subvenţii maxim 68% dintre fermierii aflaţi în baza de date de anul trecut.

„Anul trecut am avut 37.000 de fermieri. Până în 15 iunie, estimăm că vor depune cereri 25.000 de fermieri, adică 67%. Sigur că după 15 iunie pot fi depuse în continuare cereri însă cu penalizări de 1% pe zi. Noi lucrăm şi sâmbăta, şi duminica, dar funcţionarii nu pot prelua mai mult de 25 de cereri pe zi. Nu le putem cere mai mult fiindcă au responsabilitate mare. Lucrăm cu bani europeni şi trebuie să fim siguri că avem actele la dosar,  că datele declarate corespund cu realitatea”, a spus Florin Căpraru.

• Despre
• Ultimele Postari

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.

Ultimele postari ale lui Cristiana Sabău (vezi toate)

• De la 1 iunie facem un pas spre revenirea la normalitate dacă 35% din populație e vaccinată. Situația în județ - 23 aprilie 2021
• O adolescentă din Bistrița a strâns sute de aprecieri și zeci de comentarii laudative - 23 aprilie 2021
• Bugetarea (ne)participativă. Turc: Suntem la început. Trei propuneri merită analizate. - 23 aprilie 2021