În plin post al Adormirii Maicii Domnului, creştinii ortodocşi au parte astăzi de o primă dezlegare la peşte întrucât e sărbătoare, Schimbarea la Faţă. În zona noastră e preferat păstrăvul, peşte crescut în ape limpezi de munte şi pregătit imediat după ce a fost scos din bazine după reţete numai de bucătari pricepuţi cunoscute.
Dacă vreţi să nu treacă vara fără să mâncaţi cel mai bun păstrăv pregătit după reţeta bucătarului Petru Finegari, nu trebuie decât să ajungeţi la Păstrăvăria Parva. Proprietarii au deschis terasa Casa Păstrăvarului unde, într-o atmosferă foarte plăcută, lângă bazilele cu peşte şi la răcoarea muntelui, îl veţi putea savura cu mujdei de usturoi şi mămăligă, o delicatesă pregătită pe foc de lemne cu aromă de fum.
La Restaurantul „Casa Păstrăvarului” veţi mai găsi şi alte feluri de mâncare, inclusiv meniul zilei la 13 lei, băuturi răcoritoare, dar şi mai multe tipuri de îngheţată, dar mai ales bună dispoziţie şi ospitalitate din partea gazdelor.
Păstrăvăria Parva, amenajată cu bani europeni, se află la intrarea în sat dinspre Năsăud, pe partea dreaptă. E o construcţie de bun gust, marcată cu o troiţă din lemn. De la DN 17 C până la Parva, drumul este ca în palmă, reabilitat. Păstrăvăria are parcare, iar copiii care vor să pescuiască din bazine o pot face.
Schimbării la Faţă este o sărbătoare mare, considerată o zi de hotar între vară şi toamnă. Din data de 6 august, toamna începe să-şi intre în drepturi, încet, încet. De acum, iarba nu mai creşte şi frunzele încep să îngălbenească. Nu trebuie să ne mai scăldăm în apele repezi de munte, pentru că acestea se răcesc şi, în mod cert, creşte riscul de îmbolnăvire. În această zi se culeg ultimele plante de leac, care vor avea puteri vindecătoare. Dacă vremea este însorită şi plăcută, vom avea o toamnă îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, ne întâmpină o toamnă mohorâtă. Începând de azi şi berzele se pregătesc să plece spre ţări mai calde.
Am intrat in mai multe pastravarii din judet dar nu le voi nominaliza. In majoritatea am observat pe marginea bazinelor sacul cu granule din care sunt hraniti pastravii in momentul capturarii lor. Sa nu-mi spuna cineva ca granulele negre sunt hrana ocazionala, ele constituie de fapt hrana lor cotidiana.
Astfel, utilizand concentrate, intr-un timp relativ mic (cateva luni) pestii sunt adusi la greutatea de valorificare dar carnea lor are un gust sters, este fada, ca sa ma rezum numai la aspectul imediat. Efectele ei asupra consumatorului inca nu sunt decelate.
Este laudabila promovarea initiativei locale dar, asa cum nu cumpar puiul „hormonizat” pe care ni-l ofera comerciantii in supermarketuri, nu voi cumpara nici pastrav indopat, chiar daca este un produs local.
Poate careva din piscicultorii locali sa probeze ca produsele lor sunt bio, hranite natural? Vazut-am doar la unul din producatorii locali un bazin in care pastravii se hraneau cu bucatele maruntite din ficat de animale si cu mustele ce roiau in jurul unui hoit plasat deasupra bazinului, dar pestii din acel bazin nu erau pentru vanzare, erau pentru consumul propriu al patronului…
Mai greu cu hranirea bio in cazul pastravilor, nu mai are nici o rentabilitate, in conditiile in care concurenta este foarte mare, chiar si din import! Cred ca de hranirea cat de cat naturala se apropie pastravaria Directiei Silvice de la Fiad, unde pastravul are parca alt gust, mai apropiat de cel natural! Dar si initiativa celor de la Parva e laudabila, aduce ceva in plus zonei, e o oaza de relaxare!
sunt facute din coceni de porumb …si la cerere se poate adauga prafuri la cerere… gaina..curcan..grau…peste…etc
Nu știu ce să zic de păstrăvi, dar bibanii cei mai buni îi face Jan la gratar.