Dragobetele, sărbătorit pe pietonal şi la ”Casa cu lei”: târg, spectacol folcloric, expoziţie

La Târgul de Mărţişor, care va fi deschis de marţi 24 februarie, începând cu ora 13.00, până duminică 1 martie, sunt aşteptaţi meşteri populari din judeţ, dar şi elevi ai şcolilor din Bistriţa, pentru a expune spre vânzare mărţişoare şi nu numai.

Evenimentele organizate pe pietonal de Primăria Bistriţa cu ocazia Dragobetelui, de la 14.30, cuprind un spectacol folcloric, atelier de dansuri populare, o şezătoare.

Anul acesta s-a renunţat la oficierea căsătoriilor de o zi în centrul istoric.

Tot de Dragobete, de la ora 17.00, la ”Casa cu lei”, Centrul Cultural Municipal organizează un microrecital susţinut la diferite instrumente populare de suflat de Ştefan Popescu din Tg. Jiu, acompaniat la orgă de Constantin Argint. De asemenea, va fi vernisată o expoziţie de instrumente populare şi va fi lansată cartea ”Din tulpina pomului cânt de dragul omului”, autori Ştefan Popescu şi Ciprian Popescu.

Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire, în 24 februarie, marca simbolic şi începutul primăverii. Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii, fiind identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă. Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile. În trecut, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: „Dragobetele sărută fetele”. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de boli şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acţiona direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetele a fost şi el o victimă a comunismului. După Revoluţie, locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, care a fost importat din lumea occidentală şi care este sărbătorit conştiincios pe 14 februarie. În prezent însă, conform unor studii, peste 50% dintre români sărbătoresc Dragobetele.

Foto: arhivă 2014