Trei clase de elevi de la Colegiul Național ”Andrei Mureșanu” din Bistrița au aprins, joi, candele la monumentul din fața Sinagogii Bistrița în amintirea celor 7000 de evrei deportați în anul 1944 de către fasciști și exterminați la Auschwitz.
Aceasta întrucât în 9 octombrie este Ziua națională de comemorare a Holocaustului în România, ocazie cu care sunt organizate evenimente dedicate memoriei evreilor din deportați, schingiuiți și uciși în crematoriile de la Birkenau-Auschwitz.
I-a întâmpinat Natalia Țigăuan, membră a Consiliului de Conducere al Comunității Evreilor din Bistrița care le-a vorbit despre importanța acestei zile: ”Comemorarea victimelor Holocaustului este una dintre problemele care ne preocupă și organizăm an de an evenimente pentru elevi”, a explicat Natalia Țigăuan.
În județ, numărul celor considerați evrei 100% este tot mai mic, în schimb Comunitatea Evreilor se bucură de foarte mulți simpatizanți, a menționat ea.
Activitatea religioasă din Sinagogă s-a redus. Deși există o sală mică de rugăciuni, separată de sala mare a Sinagogii, aceasta nu întrunește condițiile impuse de legile cultului mozaic pentru desfășurarea ritualurilor. Cu ocazia sărbătorilor, precum Roș Hașana, Pesah, Purim sau Hanuca, membrii comunității se reunesc la mese festive pentru relaționare.
Întrebată dacă mai există evrei originari din Bistrița care au supraviețuit Holocaustului și trăiesc în străinătate, Natalia Țigăuan a răspuns că ”prea puțini”. ”A trecut foarte mult timp de când au avut loc evenimentele”, a spus ea.
Urmașii acestora vin însă în vizită la Bistrița, pentru a vedea mormintele, Sinagoga despre care li s-a povestit în familie, precum și monumentele ridicate în memoria victimelor Holocaustului.
În ce privește prezența elevilor la Monumentul Deportraților, Natalia Țigăuan s-a declarat mulțumită că sistemul de învățământ abordează subiectul Holocaustului. Manualele de clasa a VII-a și a XI-a conțin 3–4 pagini ”foarte bine concepute”. ”Noi nu am avut șansa asta, dar ei au șansa să vadă premisele istorice și ceea ce s-a întâmplat în Europa și la noi în țară”, a afirmat ea.
Pe lângă ce știu din manuale, cărți și surse online, elevii care au venit astăzi la Monumentul Deporaților au aflat și povestea de familie a Nataliei Țigăuan.
”Mama mea a fost deportată și am avut în familie supraviețuitori. Deci cred în Holocaust și încerc să-i conving că el a existat”, a spus Natalia Țigăuan.
Reprezentanta comunității a vorbit și despre îngrijorarea provocată de mișcările antisemite din prezent.
”Da, mă îngrijorează, pentru că mă gândesc că nu copiii, ci nepoții… pentru ei va fi o viață altfel. Nu va mai fi o viață liniștită, așa cum am avut-o noi, ci mai periculoasă, mai expusă pericolelor, și nu știi de unde vin acele pericole”, a declarat Natalia Țigăuan.
În primăvara anului 1944, comunitatea evreiască din Bistrița-Năsăud a fost supusă uneia dintre cele mai dramatice operațiuni de deportare din istoria regiunii. Aproape 6.000 de oameni au fost concentrați în ghetoul de la Bistrița și trimiși, în două transporturi, către Auschwitz-Birkenau.
În mai și iunie 1944, evreii din Bistrița-Năsăud au fost ridicați din casele lor și duși într-un ghetou în zona Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița. Sursele istorice indică între aproximativ 6.000 și 6.300 de persoane concentrate în acest loc. Condițiile de trai au fost extrem de grele. Oamenii au fost înghesuiți în barăci, în spații improprii și, în unele cazuri, au fost obligați să doarmă în aer liber. Hrana, apa și condițiile sanitare erau insuficiente. Documentele și mărturiile supraviețuitorilor vorbesc și despre violențe și torturi aplicate celor închiși în ghetou.
Din ghetoul de la Bistrița au plecat două transporturi principale de deportați. Primul tren a părăsit zona la 2 iunie 1944, transportând aproximativ 3.106 persoane. Cel de-al doilea a plecat la 6 iunie, cu aproximativ 2.875 de persoane.
În total, 5.981 de evrei au fost deportați din ghetoul Bistrița către Auschwitz-Birkenau, potrivit datelor istorice citate de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Printre cei deportați se aflau și evrei din Năsăud, Rodna și alte localități din actualul județ Bistrița-Năsăud. Comunitățile evreiești din aceste localități au fost astfel aproape complet distruse.
Adaugă comentariu