”Fabricat în Runcu Salvei”

– Lansarea volumului ”Fabricat în Runcu Salvei. Aspecte monografice”, avându-i coordonatori pe Vasile Lechinţan, Adrian Onofreiu şi Mircea Prahase

– Inaugurarea Bibliotecii Comunale Runcu Salvei 

– Decernarea Premiului de la Runc ”Spirit, tradiţie, cultură” 

– Lectură publică a poeţilor de la Runc

– Concert de muzică tradiţională: Lenuţa şi Teodora Purja, Nucu Pandrea, Taraful din Sângeorz-Băi, Fraţii Florea şi Ansamblul ”Roata de la Runc”.

În prefaţa monografiei comunei Runcu Salvei, prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, membru al Academiei Române, scrie:

”O nouă monografie de sat românesc transilvan îmbogăţeşte imaginea sufletului nostru comun, dând măsura unei naţiuni care, în ciuda răului care a măcinat-o mereu, nu a vrut să moară. Abia când ne vom învrednici să avem icoanele scrise ale tuturor satelor noastre, vom putea scrie întreaga istorie românească, în deplină cunoştinţă de cauză, fără părtinire, fără sincope, cu seninătatea proprie demnităţii omeneşti. Satul Runc este atestat documentar abia în secolul al XVI-lea – din câte se pare (spunem asta, fiindcă nu ne cunoaştem toate sursele şi nici nu avem acces liber la ele) – dar, prin rezonanţa latinească a numelui (runcus înseamnă curătură), oamenii lui vin sigur din epoca romană, revărsaţi extra provinciam, luptători pentru viaţă şi porniţi să „cureţe” locurile de pustiu şi de nemuncă. […] Autorii cărţii, unii dintre ei fii ai satului, născuţi pe văile din vecinătate ori adoptaţi de sat, s-au aplecat asupra cadrului natural (locurilor) mai întâi, asupra demografiei (adică a oamenilor care se înfrăţesc cu locurile), au reconstituit trecutul, au creionat personalitatea „haiducului” Grigore Boşotă, au analizat regimul proprietăţii şi economia, s-au împărtăşit din valorile credinţei, au preamărit şcoala şi educaţia, au cinstit vorba şi numele de oameni şi locuri, au dat glas tradiţiilor şi obiceiurilor, au conturat figuri de oameni mari, precum un opincar, un ceteraş, un poştaş sfătos, au renăscut creaţia literară locală, au explicat comunitatea vie şi i-au trecut în dicţionar pe cei născuţi acolo şi duşi în lume, pe cei reveniţi cu sfială, pe cei veniţi, pe cei rămaşi… Rolul îndrumătorilor echipei celei mari – Vasile Lechinţan, Adrian Onofreiu şi Mircea Prahase – nu a fost unul simplu sau formal, pentru că ce poate fi mai greu decât să determini vocile disparate să intre în armonie şi să nască o simfonie? Unii dintre autori sunt cărturari autentici, intelectuali de vază şi profesori universitari, alţii sunt cunoscuţi mai mult pe plan local sau sunt educatori aproape anonimi ai copiilor, dar cât de mari şi de egali sunt cu toţii întru dragostea lor pentru sat, pentru lumea lui perenă, pentru ţară, din care provine termenul „ţăran”! Cu toţii merită deopotrivă lauda noastră”.

Volumul ”Fabricat în Runcu Salvei. Aspecte monografice” cuprinde:

Un sat cât o fărâmă de veşnicie. Prefaţă de prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, membru al Academiei Române

Cuvântul primarului, Anchidim Pavelea (foto)

Cadrul natural şi administrativ-teritorial, Oana-Ramona Ilovan

Evoluţia demografică a comunei Runcu Salvei în secolele XIX-XX, Ioan Bolovan

Istoricul comunei Runcu Salvei din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre: Runcu Salvei. Schiţă istorică până la 1848, Vasile Lechinţan; Evoluţia istorică 1848-1948, Adrian Onofreiu; Comuna Runcu Salvei în perioada comunistă, Roxana Dorina Pop; Dor şi jale. Cele două conflagraţii mondiale din secolul XX şi urmările lor, Adrian Onofreiu, Ioan Cordovan

Haiducul Grigore Boşotă: De la haiducie la opoziţie faţă de regimul comunist: Grigore Boşotă din Runcu Salvei, Valentin Orga; Grigore Boşotă, personalitate marcantă în istoria locală, Ironim Pavelea

Proprietatea. Aspecte economice, Adrian Onofreiu

Biserică, slujitori ai altarului, comunitate religioasă: Biserică, preoţi şi comunitate religioasă în Runcu Salvei (1849-1948), Mirela Andrei; Parohia Ortodoxă între anii 1948 şi 2012, Călin Emilian Cira; Biserica Penticostală, Alexandru-Bogdan Bud; Reprezentarea statistică şi evoluţia cultelor în perioada contemporană, Alexandru-Bogdan Bud

Şcoala: Şcoala şi slujitorii ei, Mircea Prahase; Baza materială a şcolii. Perioada 1961-2013, Valerica Man; Tabel cu numărul elevilor şcolii „Ioan S. Pavelea”; Runcu Salvei (1968-2013), Ana Kovrig; Fraţii Dumitru, printre primii runcani cu şcoli înalte, Maria Dumitru

Graiul local. Toponimie. Onomastică, Mircea Prahase

Etnografie şi folclor. Tipologia localităţii Runcu Salvei, Aurel Bodiu

Floarea Cosmi – ultimul opincar, Florentina Tătar

Badea Dumitru Cilica – ceteraşul de la Runc, Marius Avram

Oameni, plăcinte şi poveşti din Runc, Otilia Țeposu

Visit Runc!, Bogdan Stanciu: Un sat care aşteaptă să fie descoperit; Vasile Hangan, generatorul de minuni din Runcu Salvei

Biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, monument istoric, secolul al XVIII-lea, Ana Dumitran

Literatura. Antologie de texte, Nicolae Bosbiciu, Tudor Cătineanu, Constantin Cubleşan

Comunitatea vie. Un proces verbal al stării de spirit, Vasile Sebastian Dâncu

Acest sat dintre aceste dealuri: Acest sat dintre aceste dealuri, Vasile Dâncu, Satul care a visat că pleacă-n lume, cu ajutorul cărţilor, Vasile George Dâncu; Satul care a plecat în lume, Tania Budişan, Satul care s-a întors, Tania Budişan, Cei care au ales Runcul, Tania Budişan, Satul care a rămas, Anchidim Pavelea.