Primăriile din România, inclusiv cele din județul Bistrița-Năsăud, vor avea la dispoziție noi mecanisme de finanțare pentru pregătirea sezonului rece și plata unor lucrări deja executate, însă vor trebui să respecte și restricții mai stricte privind angajarea cheltuielilor până la finalul anului.
Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Finanțelor, o ordonanță de urgență care vizează direct administrațiile publice locale. Măsurile urmăresc asigurarea finanțării serviciilor publice esențiale, pregătirea localităților pentru iarnă, plata facturilor restante și continuarea investițiilor aflate în derulare.
Pentru administrațiile locale, una dintre cele mai importante prevederi vizează asigurarea resurselor necesare funcționării sistemelor de termoficare în sezonul rece 2026-2027.
Primăriile vor putea garanta împrumuturile bancare contractate de operatorii de termoficare din subordine pentru achiziția combustibilului sau vor putea contracta direct împrumuturi, dacă gestionează serviciul de încălzire.
În paralel, Ministerul Finanțelor va putea acorda autorităților locale împrumuturi rambursabile din veniturile obținute din privatizare, prin Trezoreria Statului, în limita unui plafon total de 300 de milioane de lei.
Împrumuturile vor avea scadențe cuprinse între unu și zece ani, cu posibilitatea unei perioade de grație de 12 luni pentru rambursarea principalului. Dobânda va fi fixă pe durata finanțării, calculată în funcție de ROBOR la trei luni, la care se adaugă o marjă stabilită în funcție de scadență.
Sumele maxime care pot fi autorizate sunt de 75 de milioane de lei pentru sistemele care deservesc cel puțin 80.001 locuințe și de 25 de milioane de lei pentru cele care deservesc cel mult 80.000 de locuințe. Solicitările pot fi depuse până la 31 decembrie 2026.
Facturile restante din ”Anghel Saligny” ar putea fi plătite mai repede
O altă prevedere importantă pentru primării vizează Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, prin care sunt finanțate proiecte locale de infrastructură, precum modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare și alte lucrări de utilitate publică.
Ministerul Dezvoltării va putea diminua, începând din luna noiembrie, sumele rezervate beneficiarilor care nu au solicitat finanțarea în ritmul estimat inițial.
Măsura urmărește deblocarea banilor care rămân neutilizați și redirecționarea lor către plata facturilor deja depuse de alte primării pentru lucrări executate.
Practic, administrațiile locale care au finalizat sau au avansat lucrările, au transmis documentele necesare și așteaptă decontarea ar putea beneficia de o mai bună utilizare a fondurilor disponibile în program.
Sumele rezervate și care nu vor fi diminuate vor putea fi solicitate cel târziu până la 10 decembrie 2026.
Termene prelungite pentru proiectele PNRR
Guvernul a decis și prelungirea termenului pentru verificarea, autorizarea și plata cererilor de transfer aferente proiectelor finanțate prin PNRR. Noul termen este 30 noiembrie 2026, față de 30 octombrie, măsura fiind menită să evite blocajele financiare în etapa de închidere a programului. Decizia este importantă pentru primăriile care au proiecte finanțate prin PNRR și au lucrări executate, dar încă nu au încasat integral sumele aferente.
Totodată, vor fi evidențiate separat în buget sumele necesare finalizării proiectelor, inclusiv obligațiile de plată rămase, astfel încât autoritățile să poată identifica și programa corect finanțarea acestora.
Investițiile finalizate care au contribuit la atingerea obiectivelor PNRR, dar pentru care continuă activitățile de mentenanță sau serviciile conexe după 31 decembrie 2026, vor beneficia, de asemenea, de o evidență bugetară distinctă.
Restricții pentru cheltuielile primăriilor până la sfârșitul anului
În același timp, ordonanța introduce măsuri de limitare a cheltuielilor publice, care vor afecta și activitatea administrațiilor locale.
Până la finalul anului 2026, primăriile și celelalte instituții publice nu vor mai putea încheia noi angajamente legale pentru o serie de cheltuieli considerate neesențiale. Printre acestea se numără achizițiile de furnituri de birou, reparațiile curente, obiectele de inventar, cărțile și publicațiile, serviciile de consultanță și expertiză, pregătirea profesională, studiile și cercetările, precum și anumite transferuri către asociații și fundații.
Sunt însă exceptate domenii precum sănătatea, educația, pensiile și asistența socială, intervențiile de urgență, apărarea, ordinea publică, deszăpezirea, activitățile culturale și administrarea datoriei publice.
De asemenea, nu sunt afectate cheltuielile necesare pregătirii și implementării proiectelor finanțate din fonduri europene sau programe naționale, inclusiv studiile și documentațiile necesare investițiilor.
Pentru situațiile obiective care nu pot fi amânate până după 1 ianuarie 2027, vor exista mecanisme de derogare. La nivel local, acestea vor putea fi aprobate prin note justificative de către ordonatorii principali de credite.
Investițiile noi, limitate până la finalul anului
O altă prevedere vizează blocarea angajării unor noi cheltuieli pentru investiții până la sfârșitul anului 2026.
Restricția nu se aplică proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile sau rambursabile, Fondul pentru modernizare și Instrumentul SAFE. Sunt exceptate și procedurile de achiziție aflate deja în etapa comunicării rezultatului, lucrările urgente asumate de ordonatorii principali ai bugetelor locale și situațiile excepționale aprobate prin memorandum de Guvern.
Pentru primării, măsura înseamnă că proiectele noi care presupun angajamente financiare din bugetele proprii vor trebui analizate cu mai multă atenție, iar investițiile aflate deja în derulare vor avea prioritate.
Primele de carieră didactică și alte măsuri cu impact local
Ordonanța mai prevede continuarea sprijinului acordat personalului din învățământ prin alimentarea, în perioada noiembrie-decembrie 2026, a cardurilor pentru primele de carieră didactică.
Vor beneficia cadrele didactice validate sau identificate în anul școlar și universitar 2025-2026, care își continuă activitatea în anul 2026-2027.
Totodată, proiectele de infrastructură spitalicească publică eliminate din PNRR vor putea continua prin Programul Sănătate 2021-2027, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate și se încadrează în bugetul disponibil.
O altă măsură prelungește până la 31 octombrie 2027 suspendarea sancțiunilor pentru aparatele de marcat care nu emit bonuri fiscale cu toate elementele obligatorii, inclusiv codul QR.
Taxa logistică pentru coletele din afara UE, eliminată de la 1 noiembrie
Începând cu 1 noiembrie 2026, va fi eliminată taxa logistică aplicată coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro, provenite din afara Uniunii Europene.
Pentru coletele predate destinatarilor până la 31 octombrie, inclusiv, rămân aplicabile regulile actuale. În cazul coletelor predate începând cu 1 noiembrie, taxa nu va mai fi datorată, iar sumele încasate de furnizorii de servicii poștale nu vor mai fi virate la bugetul de stat, ci vor fi restituite plătitorilor în termen de 30 de zile.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că menținerea taxei naționale în paralel cu noile taxe europene ar fi însemnat o dublă impunere pentru aceleași fluxuri de colete.
Ținta Guvernului rămâne menținerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în 2026, iar autoritățile locale vor trebui să gestioneze resursele disponibile astfel încât să evite acumularea unor noi datorii fără acoperire financiară.
Adaugă comentariu