Ing. Traian Andron: Să producem vinuri bune în propria gospodărie (II)

Întrucât multă lume este interesată să-şi producă vinul singură, inginerul Ioan Traian Andron de la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud vine cu câteva sfaturi practice pentru cei interesaţi de această activitate pe care Timp Online le va publica în mai multe episoade. Citiţi astăzi partea a doua.

Pregătirea pivniței

Pivnița pentru fermentarea și păstrarea vinului se curaţă de asemenea mecanic prin măturare și aspirarea ori ștergerea prafului, se verifică și la nevoie se repară sistemul de aerisire, ferestrele, după care se obturează provizoriu orice aerisire și pe o tavă ori alt vas de metal așezat pe un suport mai înalt în mijlocul pivniței e bine să se ardă praf de sulf calculând cam o linguriță cu vârf de praf de sulf pentru fiecare trei metri cubi de spațiu. Tava în care se arde sulful e bine să se așeze la înălțime, cât mai aproape de tavanul pivniței întrucât gazul de sulf format e mai greu decât aerul și are tendința de a se concentra jos înspre padimentul beciului.

Deoarece gazul de sulf e foarte nociv pentru om, în momentul în care s-a aprins sulful se părăsește rapid pivnița și se închide ușa cât mai etanș, geamurile și orificiile de aerisire fiind închise dinainte. Se lasă închis cel puțin 24 de ore, după care se provocă curent de aer în pivniță deschizând cât mai larg geamurile, ușile și orificiile de aerisire. Deschiderea trebuie să se facă cât mai rapid și, de preferință, cu o a două persoană aflată la ușă pivniței și care să-l scoată rapid din mediul toxic pe cel ce-a intrat în pivniță în cazul în care celui ce-a intrat i s-ar face rău.

După circa 24 de ore de aerisire puternică se poate intra și lucra fără pericol în beci. Acesta se văruieşte cu o emulsie de var făcută dintr-un kg de var pastă la o găleată cu apă, în care se poate eventual adăuga și o lingură cu vârf de piatră vânată, dacă beciul este mai umed și cu tendința de-a se forma mucegai de pivniță pe pereți.

Cele mai bune pivnițe familiale în care am avut ocazia să intru au fost cele în care era și o fântână săpată chiar înăuntru, în pivniță, și care având ferestrele destul de mărișoare permit, la nevoie, intrarea aerului cald în zilele de toamnă atunci când pentru o bună fermentare avem nevoie de o temperaturi de 18-20 de grade Celsius în beci, dar și intrarea aerului rece în serile din Postul Crăciunului atunci când vinul tulburel proaspăt format trebuie să se limpezească. Iar dacă e prea multă lumina pentru fructele ori cartofii puși la păstrare, o parte din fereastră se poate acoperi cu folie de polietilenă neagră ori cu polistiren.

Nu uitați un amănunt important: butoiul cu varză murată al familiei să fie amplasat cât mai departe de vasele cu vin, în colțul opus al pivniței, ori dacă e posibil în vreo altă încăpere. Mulți mici producători și-au compromis sute de litri de vin doar prin așezarea vaselor cu vin lângă butoiul cu varză murată ori lângă alte vase cu murături. În pivnița cu vin se pot păstra mere și pere de iarnă, borcanele cu gemuri și compoturi, ori chiar cartofii, morcovii, sfecla și alte plante rădăcinoase, dar e total contraindicate să se păstreze varză murată sau orice alt fel de murături. Ori, Doamne ferește, să nu se uite cumva vreun vas cu petrol, benzină ori motorină, că puteți apoi aruncă vinul la canal.

Un alt amănunt: pentru ca vinul să se limpezească și să evolueze bine, pivnița trebuie să fie lipsită de vibrații. Am fost consultat în câteva cazuri când, beciuri care fuseseră excepționale pentru fermentarea și păstrarea vinului, au devenit improprii pentru asta doar prin faptul că pe lângă casele respective s-au construit șosele betonate pe care treceau foarte multe camioane de mare tonaj, de pur și simplu tremurau geamurile respectivelor clădiri. În astfel de cazuri, mai tare se simțeau vibrațiile în beciurile noi construite din beron armat decât în cele vechi construite din piatră zidită, și asta pentru că pivnițele din beton armat preiau vibrațiile comportându-se că un tot unitar (ca un pahar cu apă care tremură pe o măsuță) pe când la beciurile construite din piatră zidită o parte dintre vibrații se disipează printre rosturile zidăriei. Întrebați-i pe cei ce-au case pe lângă șoselele de centură ale marilor orașe.

Iată, stimați cititori, doar o mică parte din cunoștințele de specialitate care trebuie stăpânite de-un practician oenolog (vinificator). Când însă vremelnicele puteri politice ale zilei promovează în posturi de decizie doar “ingineri în porodici”, chiar dacă pe diplomele acestora scrie inginer horticultor, agronom, zootehnist ori mecanic, după caz, și care cât timp sunt în acele posturi doar mimează politica partidului de la putere, în realitate ei practicând doar politică “umplerii straiței proprii”, rezultatele sunt cele care se văd la fiecare pas în agricultura noastră.

Iată de ce mulți dintre frații ori copii noștri sunt nevoiți să ia calea străinătății, a pribegiei. Oare vom apucă zilele în care versurile cântecului “ Munții noștri aur poartă/ Noi cerșim din poartă-n poarta”, să nu mai fie atât de valabile cum sunt astăzi? Să sperăm că da.