(FOTO-VIDEO) La numai 7 kilometri de Bistrița se află una dintre cele mai frumoase ferme pomicole din Transilvania în care este aplicată cea mai înaltă tehnologie. Se întinde pe 42 de hectare, iar de-a lungul unui an bun, de aici se obțin recolte frumoase de cireșe, prune și mere, ultimele cumpărate toate pentru a fi vândute în magazinele Lidl din întreaga țară.
Ferma SC Octat Dragan SRL este condusă de Octavian Drăgan, care a moștenit pasiunea pentru agronomie de la tatăl lui și i-a transmis-o fiului.
”Sunt la ferma aceasta din 1985, de la absolvirea facultății. Împlinesc anul acesta 36 de ani. Tatăl meu e tot inginer agronom, băiatul meu e inginer horticol. Deja suntem la a treia generație de agronomi și merita să facem un lucru bun sau trainic”, a spus Octavian Drăgan pentru Timp Online.
Din cele peste 500 de hectare de teren pe care erau livezi la Ghinda în 1990, Octavian Drăgan cultivă practic 33. Ferma se întinde pe 42 de ha, însă restul sunt terenuri accidentate, lacuri pentru irigare și drumuri.
A plantat mai multe specii ca să aibă ce fructe să vândă pentru o perioadă mai îndelungată așa încât ferma să se autosusțină. În 2016 a plantat 9 ha cu măr superintensiv cu 4 soiuri: Golden Reinders, Evelina (2 ha), Jonaprince şi Mariri Red. Evelina este un soi „de Club” (cu drepturile legale), derivat din Pinova. E roșu integral, spre deosebire de Pinova care e roşu cu galben. Mariri Red este o clonă din soiul Braeburn şi a fost plantat pe o suprafaţă mai mică, ca polenizator pentru Jonaprince. Pentru livada de cireş superintensiv a ales soiuri le Kordia şi Regina, soiuri mai târzii, cu fruct mare, frumos colorate şi căutate pe piaţă.
”Din cele 33 de ha, avem 25 de ha nou înființate din care 16 superintensivă de măr, 2 ha superintensivă de cireș și 3 ha intensiv de prun. Zilele trecute s-au scuturat prunii, mai avem o zi de înflorire la cireș și începe mărul să intre în plină floare. Am făcut până acum o investiție de 1,3 milioane de euro, iar din acești bani doar 9 ha de livadă au fost înființate cu bani europeni, cu 220.000 de euro. Cireșe se fac la sfârșit de iunie, început de iulie, apoi intră prunele și apoi mărul. Dintre fructe, merele le vindem la Lidl. Ei ne-au contactat pentru că ei studiază toți producătorii din România, știu ce produc și ei aleg. Ne-au sunat. De vreo 5 sau 6 ani am semnat un contract cu ei și anul acesta am reușit să dăm prima cantitate de fructe mai mare având în vedere că cele 9 ha pe care le-am făcut pe fonduri europene au început și ele să intre pe rod. Acest contract a fost salvarea noastră pentru că altfel eram falimentari. În rest, nu am avut cui să vindem niciun măr, deși am avut o calitate excepțională. Lidl nu ne-a refuzat nicio mașină, toate le-a luat, iar pe lângă asta au spus că au fost cele mai frumoase și mai gustoase fructe din România. Nu am produs bio, dar avem acum în vedere să facem o astfel de plantație de 6 ha. Pe lângă aceasta avem și un lot demonstrativ de la o firmă care se ocupă numai cu produse bio și să vedem cum ne descurcăm ca să producem și bio. Să știți însă că Lidl este extrem de dur cu noi. Din toate substanțele care se pot găsi în fructe, ei nu acceptă decât 30% din valoarea care se admite în România și nu mai mult de 5 substanțe. Cu greu am ajuns să intrăm în parametri lor. Noi facem în fiecare an analize, Lidl face săptămânal și chiar în afara țării, iar eu nu am niciun complex când vin cu nepoțelul în livadă să rupă singur mere sau alte fructe pe care le producem și să le mănânce. Noi nu ne batem joc de consumatori sau de sănătatea lor”, a spus Octavian Drăgan.
Pentru Lidl, ferma a livrat 330 de tone de mere, iar fructele mici le-a vândut unor industrași mici pentru sucuri.
”Altfel, pe piața internă, nu putem face față polonezilor din cauza prețului. La noi, costul de producție e de un leu pe kg, fără să mai luăm în calcul ambalarea, etichetarea și transportul la depozitele retailerilor. Polonezii ajung la un preț de cost cam tot așa. Ei fac o producție de 3,8 milioane de tone din care 800.000 e consumul lor, iar restul le vând cu ajutorul statului, au alte facilități, nu pot să-mi dau seama. E foarte greu ca pomicultorii români să recupereze teren în fața lor. Ei au deja plantațiile înființate, producția lor e pe piață și nu știu cum poți face o plantație și să vinzi frunctele la prețul lor”, a spus el.
Anul acesta, în ciuda schimbărilor climatice, se anunță unul bun pentru fructe.
”Anul trecut, am avut un îngheț în primăvară și cam 50% din producția de prun a înghețat, la cireș cam 70%. Ne-a salvat mărul. Anul acesta, momentan nu avem probleme cu înghețul. Avem probleme cu întârzierea aceasta a vegetației. Anul trecut sau acum doi ani, deja era înflorit cu 10 zile înainte totul. Acum ne confruntăm cu stresul acesta al pomilor. Am făcut deja în plus vreo trei tratamente, am folosit mulți aminoacizi, microelemente la pomi ca să ajutăm să fie mai rezistenți la stres, grăuciorii de polen să ajungă mai bine la maturitate”, a spus el.
Cea mai mare dezamăgire a lui Octavian Drăgan este că nici la 30 de ani de la Revoluție, pomicultorii din România nu au putut depăși barierele mentale ale CAP-ului și nu s-au putut organiza și alia ca să învețe unii de la alții.
”Tehnologia de azi diferă foarte mult de cea veche, sunt atâtea lucruri de finețe pe care noi nu le știm și, din păcate, nu are nici cine să ni le explice. Dacă nu era domnul Bilegan (Mihai Bilegan – pomicultor cu experiență -n.r.) nu vedeam livezi de genul acesta în județ. Dânsul ne-a luat de mână, ne-a dus în străinătate să vedem cu arată, am venit înapoi, am început să facem, ne-a făcut programul de plantare, ne-a spus ce soiuri să punem, ce tehnologii să folosim, inclusiv aceste plase antigrindină. Altfel, nu este experiență, nu sunt alți sfătuitori decât domnul Bilegan care a făcut aceste lucruri nu doar pentru noi, pentru toată țara. Cred că a făcut mai mult ca toate stațiunile de cercetare pomicole la un loc. Rămânem cu atât. Nu se vede o altceva. Ar trebui ca cineva să vadă că, pe lângă banii care se dau pentru înființarea de livezi, ce se întâmplă cu ei mai departe. Unii au făcut 5-6 proiecte, știu să facă proiecte, dar cineva ar trebui să se uite și în acte. Dacă ai accesat 5 milioane de euro, oare câți bani ai făcut după ei? Oare cui merită dați banii ăștia? Aici, la noi, la Ghinda, au fost peste 520 de ha de livezi în 1990. Am rămas noi cu 42 de hectare. Puteau fi 10 ferme ca a noastră. Dacă noi am investit 1,3 miloane de euro, poate erau 13 milioane de euro, probabil că stăteau pe gânduri și cei cu cablurile dacă să mai vină sau nu aici. Acum 15-16 ani, am trimis oameni în Germania care au lucrat acolo 15-16 ani și au învățat. Cu ei am reușit să facem aceste lucrări fiindcă altfel e foarte greu. Nu poți lucra în pomicultură cu necalificați. În fiecare iarnă trebuie făcute lucrurile acestea. Ar trebui, cu specialiști, să se facă instructajul de tăieri la fiecare soi, în funcție de producțiile care au fost, în funcție de ceea ce ne așteptăm. Aceste lucruri care se făceau înainte, acum nu se mai fac”, a spus Octavian Drăgan.
În ce privește viitorul, Octavian Drăgan nu este foarte optimist din cauza mentalității tributare perioadei comuniste.
”Noi, ca fermă, depindem de Lidl. Dacă mâine spune că nu mai ia niciun măr, te întrebi ce se va întâmpla cu livada? Nu ai nici la cine apela. Dacă ar fi măcar o asociație la care să apelezi, care să lupte la nivel guvernamental, să vezi ce măsuri se pot lua. Nu există! Noi suntem o generație cam trecută care nu ne putem uni, nu ne putem da mâna, fiecare e preocupat ca celălalt să nu reușească, dacă știe ceva să nu spună și, din păcate, și o parte dintre tineri parcă s-au învățat foarte mult de la noi, ceilalți, cu concepțiile acestea învechite și greșite total”, a mai spus el.
Și nu este singura supărare a pomicultorului. Drumul de acces spre ferma lui este aproape impracticabil, numeroasele solicitări adresate autorităților locale de a asfalta acest drum rămânând fără ecou.
”Toți stâlpii și plasa pe care o vedeți în livadă au venit în 170 de TIR-uri. Niciunul nu a putut urca în fermă. Toate le-am descărcat în mijlocul satului și, cu tractoare, cu ce am putut, le-am adus aici. Au fost niște costuri enorm de mari. Același lucru se întâmplă cu transportul mărfii la Lidl. Nu am găsit transportatori care să vrea să urce cu mașinile până în fermă și să ducă fructele la Lidl. A trebuit să ne cumpărăm noi o mașinuță de 2 tone cu care ducem noi fructele. Am făcut până acum, numai anul acesta, în jur de 200 de transporturi la Lidl. Ne-am dori să se asfalteze acest drum. Aștept de peste 30 de ani. Unii din afară ne spun că suntem norocoși că aparținem de un municipiu, nu de o comună. Am cerut de numărate ori să se asfalteze drumul, noului primar i-am trimis și o scrisoare să vină să vadă ferma și să purtăm o discuție. Sigur are multe alte probleme, însă, dacă ar vedea ce facem aici, poate ne-ar include și pe noi pe o listă de investiții. Noi plătim anual 60.000 de lei numai la bugetul local și nu am simțit nicioodată vreun sprijin din partea municipalității. Acum trei ani, chiar eu, din banii fermei, am reparat și drumul de la poartă în jos până în sat. E vorba de 600 de metri liniari. Nu ar fi o investiție atât de mare să se facă un drum de țăran cum i se spune în Germania unui drum care drum ce duce spre ferme. Dacă s-ar face, ne-am simți și noi, producătorii locali, mai încurajați. Avem 11 oameni care lucrează aici, avem utilaje, am făcut investiții și nu am simțit niciodată că suntem și noi importanți pentru comunitatea locală”, a spus Drăgan.
Zilele acestea, cireșii sunt în floare, iar prima producție o vom vedea pe piață la sfârșitul lunii iunie. Vor fi cireșe proaspete, mari, cărnoase, pe care le vom găsi chiar la magazinul fermei de pe strada C.R. Vivu. În materialul video de mai jos îi puteți vedea într-o discuție pe Octavian Drăgan și pe Mihai Bilegan
Situatia drumurilor agricole este dezastruoasa in toate localitățile componente a Bistritei !
Niciun leu europen accesat , niciun milimetru de drum facut in peste 30 de ani !
Te uiti in jur la Budac, Sintereag , Sieu Odorhei … drumuri agricole asfaltate ! La Bistrita … nimic !
Rusine , rusine,rusine !
Noul primar si-a făcut budă personală cu bideu, fără autorizație de construcție
Asta a fost prima lui prioritate.
Pentru alte lucruri mai așteptați
Ați votat un bugetar de lux, acceptați ce vă oferă el.
Unul învățat să nu facă nimic dar salariul gras să curgă.
Unde nu-i cap, vai de picioare !
Buda ta de acasă fără bideu are autorizatie de constructie? Intreb doar. E clar cata invidie te patrunde ca undeva, la conducerea orasului, e cineva care stie si regulile de igiena personala.
Ca sa administreze bine o comunitate, e important exemplul personal.
Cum era sa stea la coada pe undeva prin fundul curtii, doar ca sa fii tu linistit ca nu are parte de lux?
Bideul nu e un lux, poporeanule! Ti-ai pus gresie ca-n Spania si Italia, desi ingheti cu ea prin toata casa, acum mai fa un efort si pune-ti bideu ca primarul!
Drumuri asfaltate in schimb exista pe alocuri care nu au nicio folosinta. Dealul Herina, Jelna etc..
lasa dragane ca vine autostrada pe langa teren si te-ai scos!
Daca pana in 12.05. s-au facut (deja) trei tratamente , ma intreb oare cate se vor mai face pana in 12.10 (data aproximativa pentru culesul merelor) pentru cele mai bune si gustoase mere din Romania. Intrebarea e numai pentru mine!
corect leo
si eu sunt anti18stropiri
mancati mere ecologice stropite
Ăștia din sindicatu (contra), în loc să vedeți partea plină a paharului faceti comentarii de doi bani
E un lucru cu care ne putem mândri, nu numai Ghinda ci si Bistrita
Pentru infrastructura agricolă unde intră si drumurile sgricole există bani europeni. Este vorba de FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ . Banii pot fi accesati prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) , pe baza de proiecte eligibile incadrate la Măsura 125 – „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” cuprinde trei submăsuri, după cum urmează:
I. Submăsura 125 a „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii
– componenta a1) „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare”
– componenta a2) „Infrastructura agricolă de acces”
Drumurile agricole se incadrează la componenta a2) „Infrastructura agricolă de acces”.
In acest sens, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a incheiat un Protocol de colaborare cu Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP) pentru stabilirea unei abordari unitare a intocmirii documentatiilor de atribuire privind derularea achizitiilor publice pentru beneficiarii publici ai fondurilor europene nerambursabile accesate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).
Pentru așteptați mult…….
, in extravilan nu se asfalteaza strazile, bani de la UE, pentru drumuri agricole pe baza unor proiecte pe care cel interesat le poate face.
Merele se vand pe bani si ma bucur ca, mâncăm mere romanesti, dar nu prea le am vazut in Lidl decat o perioada scurta si cele de calitate mai slăbuța.
Ma intreb celelalte fructe unde pleaca?
Nu trebuie sa ne lamentam, trebuie sa actionam.
Avem strazi de pamant in intravilan, administratia Cretu nu a facut altceva decat s a plimbat prin toate tarile lumii au incadat bani pe proiecte si aceiasi incaseaza si azi cica bani europeni dar ei sunt tot din bugetul local, dar din pacate nu se vede nimic, vorbim de linia verde, albastra etc, ma intreb acele perdonaje cu salariu de peste 15000 lei cu ce isi justifica activitatea?
Un centru modal pe care primarul actual se chinuie sa l anuleze, oare cine a incasat bani in plus la salariu si ce au facut?
E buna nasa fondurilor europene doar baga in proiecte pe cei cu dedicatie asa cum a facut si Cretu.
Rusine sa va fie.
Nu s a schimbat decat lantul .
Ar fi frumos dacă se poate face acest drum la Livada, este o zona f frumoasa, iar pe lângă ferma domnului Drăgan mai sunt și câțiva zeci de proprietari care așteaptă sa se asfalteze acest drum. Așteptăm cu nerăbdare.