Recomandări Social

Lemnul de foc, o problemă la Prundu Bârgăului. La ce soluţie se gândeşte primarul

„E extradordinar de complicată problema lemnului de foc şi nu ştiu ce vom face în anii viitori cu încălzirea”, estimează primarul comunei Prundu Bârgăului, Doru Crişan, care a fost obligat să aloce bani de la bugetul comunei pentru ca localnicii să nu dea o avere pentru lemnele cu care se încălzesc.

„Suntem în zonă de munte şi oamenii s-au învăţat cu fagul ca lemn de foc. Merge şi răşinosul, dar e lemn de esenţă tare şi nu are atâta putere calorică precum fagul. Comuna Prundu Bârgăului nu are lemn de fag decât foarte puţin pe Vârful Heniu. În rest, avem doar răşinos. O parte din pădurile de pe Heniu au fost retrocedate, iar altă parte au fost date comunei, însă s-a tăiat lemn de-a lungul timpului. Acum, a rămas lemn doar în vârf şi în locuri foarte greu accesibile. Nu găsim firme sau cetăţeni care să meargă să exploateze de acolo fiindcă e panta extraordinar de mare şi e foarte greu. Ca să exploatăm pe metru cub din Vârful Heniu costă extraordinar de mult, 120-130 de lei/mc numai exploatatul. Dacă mai adăugăm preţul lemnului, al transportului, se ridică metrul cub foarte mult şi trebuie să-l subvenţionăm. Anul acesta am reuşit cu greu să rezolvăm problema lemnului de foc. Am avut de dat 8000 de metri cubi pentru cele 3000 de familii din comună. Ne-am descurcat cu greu. Am subvenţionat o parte din valoarea lemnului. Dacă am vinde acest lemn la licitaţie, l-am da la 200-300 de lei/mc. În momentul de faţă, îl dăm la 30 de lei/mc. E subvenţionat de primărie şi pierdem foarte mult”, a spus Doru Crişan.

Primarul s-a gândit la altă soluţie care ar putea să reducă din cheltuielile cu asigurarea lemnului de foc.

„Am ieşi mai bine să-l vindem al nostru pe picior şi să cumpărăm lemn de foc din altă parte. Agentul economic se duce şi îşi amortizează cheltuielile, se închide pe o anumită sumă şi nouă ne dă mult mai mult pe el. E extradordinar de complicat la lemnul de foc şi nu ştiu ce vom face în anii viitori cu încălzirea”, a adăugat primarul din Prundu Bârgăului.

În afară de problema lemnului de foc, anul acesta, furtunile au pus la pământ zeci de mii de copaci.

„Doborâturile de vânt ne afectează foarte mult. Sunt aproximativ 25.000 de mc. O parte din lemn e tot acolo fiindcă sunt foarte multe zone unde nu avem acces. De exemplu, în momentul de faţă cheltuim foarte mulţi bani din primărie ca să facem patru drumuri de acces, dar nu avem ce face fiindcă altfel nu vom putea exploata lemnul respectiv. Ne chinuim de o jumătate de an să obţinem aprobările pentru a face drumurile respective. Nu e arie protejată, dar nu putem face drumurile unde vrem şi cum vrem. Avem nevoie de aprobări de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, de la Garda Forestieră. Trebuie căutate tot felul de variante ca să scoatem din pădure lemnul respectiv”, a adăugat Doru Crişan.

5 comentarii

  • Mai si plantati ca sa aiba copii vostri ce taia.
    Treceti pe alt tip de incalzire , montati eoliene ca doar vantul bate .
    Ganfitiva ca se termina si exploatatul lemnului si atunci va fi foarte prea tarziu pt solutii.
    Ganditiva la o strategie pe termen lung , tragetiva de maneca colegi parlamentari sa faca un cadru legislativ mai maleabil pt implementatrea energiei alternative.
    Bani pt asa ceva vin de UE , dar cine sa -i acceseze cand ei au un singur dor si gand sa-si asigure spatele pt viitoarele infractiuni.

  • Aprobările pt drumuri le dă Tacal ca la iel o făcut drumuri ca pe fintînele are excavator în coasta de vreo trei ani si îi tot acolo la lucru nui trebe aprobare de la nimeni.

  • D-le Primar, tot ce aţi constatat este consecinţa politicii celor aleşi, care conduc destinele acestui popor, prin promovarea propriilor interese şi nu a celor pe ale cărora ar trebui să le reprezinte. Este denaturată esenţa democraţiei. Şi întrucât am ajuns la esenţă, ce consideraţi dumneavoastră esenţă tare la răşinoase, esenţa de fapt este densitatea lemnului, ori răşinoasele nu fac parte din categoria celor de esenţă tare, dar nici din cea cu putere calorică mare. În ceea ce priveşte doborâturile din cauza furtunii din 17 septembrie 2017, de unde ştiţi că e o cantitate de 25 000 mc, când doamna ministru Pană spune că nu există o cifră certă, deoarece încă nu a fost evaluată toată cantitatea doborâtă din cauză că cea mai mare parte se găseşte în locuri greu accesibile. Dacă se lucrează ca până în prezent, s-ar putea ca la primăvară să nu mai fie necesar să se evalueze nimic, deoarece toată cantitatea se va deteriora. Înainte se exploata lemnul şi din locurile greu accesibile, când nu existau mijloace tehnice moderne de care există acum, dar exista bunăvoinţă şi exploatare raţională, dar nici mobilizare cum a existat înainte, când în două-trei luni era curăţită toată suprafaţa afectată şi valorificat lemnul. În condiţiile în care se lucrează azi, evaluarea va dura încă vreo un an, dar rezultatul va fi un zero mare. Căutaţi lemn de foc, iar pădurea a căzut pe dumneavoastră, dar n-a observat nimeni. Lemnul de foc, aşa de „esenţă tare” cum ziceţi se poate asigura prin sortarea din doborâturi, iar lemnul care nu poate fi valorificat prin industrializare v-ar asigura satisfacerea necesităţilor pentru lemn de foc. Dar dacă aşteptaţi să vă rezolve cei de „sus” această problemă, ea va căpăta o rezolvare la „sfîntu’ aşteaptă”. Succese şi răbdare.

  • Tovarasi ; azi maine oamenii de la munte si nu numai isi vor baga pe foc scandurile de la palanturi, ruzile de la fasole si rosii urmand si papucii din picioare. Astfel ne vom trezi intr-un tarziu cat de prosti am fost ca am facut export de busteni in China si in toata lumea. Si in prezent zeci de camioane de mare tonaj cu lemn de foc de cea mai buna calitate se vinde la export pt. Europa. A inceput deja marele masacxru din ARILE PROTEJATE si padurile VIRGINE romanesti. Daca CSAT -ul tarii nu stopeaza urgent printr-o prohibitie totala pe minim 20 ani exportul si taierile necontrolate, fiinta acestui popor este in pericol precum si a tuturor vietuitoarelor padurilor. Vom pierde a doua cea mai mare bogatie a noastra AURUL VERDE si populatiile de animale salbatice mandria Romaniei fata de Europa. Sunt convins ca va veni timpul cand ARMATA si INTERNELE vor pazi cu arma-n mana ce a mai ramas din paduri. Adica o nimica toata. Suntem blestemati fiindca mafia politica a pus mana pe tara. Este adevarat ca si poporul este foarte comod si nu se opune aproape nimeni la aceste hotii. Doar marile mitinguri si urlatul si presiunea strazii mai pot imbunatati situatia. Sunt curios daca acest popor mai are forta sa indrepte aceasta situatie dezstroasa care il vor duce lent la pieire fara sa isi dea seama. Tineretul trebuie sa reactioneze si sa faca diferenta intre a visa si a se implica.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS