Liceul Maieru, „fabrică” de şomeri. Vin tare din urmă Colegiul Economic Năsăud şi InfoEl Bistriţa

Inspectorul şcolar general Camelia Tabără le-a spus directorilor de licee că, pentru a şti exact dacă oferă elevilor un învăţământ de calitate, au obligaţia să urmărească traseul absolvenţilor ca să ştie dacă aceştia au reuşit să intre la facultate sau dacă s-au angajat.

„Trebuie să începem să judecăm profilul absolventului pe care îl livrăm la sfârşitul celor patru ani. Societatea investeşte bani în educaţie pentru că are nevoie de un tânăr de 18-19 ani cu un anumit profil. Există şcoli care vor un absolvent care vizează excelenţa academică şi aici e clar că noi, dacă vrem să susţinem asta, începem să verificăm, prin datele pe care le avem la modul cel mai corect şi mai onest: statistica de bacalaureat, care e o măsură foarte bună, respectiv statistica în grupul similar de şcoli cu acelaşi profil. Am avut o discuţie cu domnul director de la Liceul cu Program Sportiv şi care mi-a spus suntem cei mai buni. Eu nu cred până nu văd poziţia în topul naţional. Eşti cel mai bun din judeţ fiindcă te lauzi cu copiii selectaţi. Cu CNAM nu te poţi compara, cu Feldru nici atât. Pe CNLR vrem să-l vedem în topul liceelor centenare. Nici într-un caz nu-l compar cu Lechinţa. De aici înainte, vom compara liceele cu altele de profil din topul naţional. E corect să intrăm în judecata clasei din care facem parte. Dacă liceul şcolarizează elevi care vor să ajungă la facultate, atunci vrem să vedem procentul elevilor care intră la facultăţi de stat. Toată lumea, dacă are mama şi tata bani, plăteşte studiile la o facultate privată şi acolo nici măcar nu avem o măsură. Dacă aveţi un anumit profil, vă rog verificaţi dacă de la acel profil copiii intră în facultăţi de profil”, a spus Camelia Tabără.

Ea a afirmat că dacă elevii învaţă la liceu într-o clasă cu profil economic şi nu urmează o facultate de profil, şcoala le-a făcut „un deserviciu” fiindcă în clasele a XI-a şi a XII-a nu au mai făcut Fizică, nu au mai făcut Chimie, n-au mai făcut Biologie.

„Dacă dintr-o clasă de economic, nu am 80% dintre copii care se orientează spre facultăţi de profil, nu are rost să o facă. În ce priveşte râvnitele şi preţuitele clase de informatică, trebuie conştientizaţi părinţii că, dacă nu se duce cu bătaie lungă pe computere, face degeaba acest profil. Îşi iroseşte timpul în a coda la nesfârşit, o procedură care numai acolo foloseşte. Toţi specialiştii ne spun că pe piaţa muncii, de-a lungul vieţii, un om trebuie să se reorienteze profesional de câteva ori. Liceul trebuie să-i dea pregătirea de bază. Specializarea excesivă şi timpurie va fi un handicap al viitorului adult. Noi, ca specialişti în educaţie, trebuie să reglăm lucrurile”, a spus Tabără.

Inspectorul general a spus că un alt barometru este inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor”. „Am clasă de sudori, vreau  să văd câţi au devenit sudori, dacă nu am făcut-o degeaba. Când facem calculul tuturor lucrurilor cum le justificăm şi de ce ne mirăm că lucrurile merg tare prost când noi le-am pornit prost? Trebuie să ne pregătim să ne urmărim absolvenţii. Nu e normal să le dăm diploma şi să le spunem La revedere! Trebuie să-i urmărim şi să vedem. Dacă sunt cei care au bătut la uşile AJOFM şi au cerut şomaj, e rebutul nostru. Înseamnă că tânărul respectiv a eşuat şi că noi trebuie să încercăm să facem ceva”, a spus inspectorul general care a prezentat şi un top al liceelor  care au dat cei mai mulţi şomeri. 

Pe locul întâi e Liceul Tehnologic „Liviu Reabreanu” Maieru cu 82 de absolvenţi ai promoţiei 2013 care au devenit şomeri, pe locul al doilea e Colegiul Economic Năsăud cu 52 de absolvenţi de la zi care au devenit asistaţi social, iar pe locul al treilea Colegiul Tehnic InfoEl cu 49. „Avem peste 500 de absolvenţi de liceu la AJOFM, la şomaj. Nu au ajuns nici la facultate, nici să se angajeze şi încă 50 de ani cât ar trebui să fie un om activ nu sunt nici într-o parte, nici în alta”, a spus ea.

Camelia Tabără a dat exemplul Liceului Feldru unde între 2009-2010 au pornit la zi 79 de copii în clasa a IX-a. Pe traseu s-au pierdut 19, aşa încât în clasa a XII-a au ajuns 60. În Bacalaureat s-au înscris 15, iar diplomă nu a luat niciunul.

„Cât e randamentul? Toţi aceşti copii au făcut liceul, iar faptul că nu se înscriu la bacalaureat ştiind că nu mai pot copia ne arată că ei simt că sunt foarte subţire pregătiţi şi nu au şanse. În final, suntem cu zero”, a spus ea.

În aceeaşi situaţie, se află şi Liceul Forestier Bistriţa unde au luat examenul de final de liceu doar 12 elevi dintre cei 150. Nici la Lechinţa lucrurile nu stau mai bine unde doar trei elevi şi-au luat bacalaureatul.

Inspectorul general a atras atenţia că nu e posibil ca şcoala să funcţioneze în continuare ca „fabrică de şomeri” şi că trebuie găsite soluţii pentru ca tinerii absolvenţi fie să continue să înveţe la facultate, fie să se angajeze.