Marmotele din Munții Rodnei, surprinse în momentele în care nu ”înveleau ciocolată” (FOTO)

Marmotele, aduse acum mai bine de patru decenii din Alpii francezi în Parcul Național Munții Rodnei ”pentru a completa o nişă ecologică în acest ecosistem”, s-au adaptat foarte bine și reprezintă o atracție a ariei protejate alături de capre negre. Fotograful Alex Varga a surprins trei exemplare ”hotărâte și ele să profite de promoția la ședințele foto”, mai ales atunci când nu ”învelesc ciocolată”.

”Nu m-au lăsat în pace până nu le-am fotografiat din toate pozițiile și toate unghiurile…și m-au făcut să le promit că mă voi întoarce, pentru că le-a plăcut să fie fotomodele, și mai vor…iar fotografiile cred că spun tot ceea ce eu nu pot exprima în cuvinte! Așadar, cam așa arată o săptămână norocoasă pentru un fotograf de wildlife…una cu alta, peste 20 de kilometri parcurși prin zone foarte greu accesibile, fără poteci sau cărări, cu vreo 12-13 kilograme în rucsac, cu echipament de camuflaj complet în temperaturi de 27-32 de grade, și cu peste o mie de fotografii unice pe cardurile din camera foto! Și după cum zice o vorbă din popor…când mi-o fi mai rău, așa să-mi fie! Vă mulțumesc pentru răbdare!”, a scris Alex Varga pe Facebook.

În anul 1973, adică acum mai bine de patru decenii, au fost aduse din Alpii francezi un număr de 12 marmote care au fost eliberate în Pietrosul Mare.  Din observaţiile de pe teren se ştie însă că s-au extins şi pot fi întâlnite acum şi Inău, Corogniş, Gărgălău.

Marmota trăieşte în zonele muntoase din centrul şi sudul Europei, la înălţimi cuprinse între 800 şi 3200 m, mai ales în regiunile vestice şi centrale ale Alpilor, precum şi în Carpaţi. A fost introdusă în unele regiuni din Alpii Orientali, în Pirinei şi în Munţii Pădurea Neagră. Marmota alpină îşi poate săpa galerii şi în solul pe care omul nu îl poate pătrunde nici cu un târnăcop. O marmotă alpină poate cântări între 4 şi 8 kg şi are o lungime cuprinsă între 42 şi 54 cm (fără coadă, care măsoară în medie 13-16 cm).

Pentru a-şi construi vizuina, sapă cu labele anterioare şi împinge pământul în afara galeriei cu membrele posterioare. Dislocă pietrele mai mari cu dinţii. În regiunile stâncoase îşi sapă vizuina sub stânci.  În fiecare vizuină trăieşte o singură familie. Construcţia poate avea şi mai multe încâperi. Încăperile mari de locuit sunt căptuşite cu iarbă uscată, iar capetele galeriilor reprezintă toaletele.

Marmota alpină trăieşte în grupuri. Fiecare grup este compus din perechea de părinţi şi puii acestora, ce pot proveni şi din generaţii anterioare. Se presupune că la construirea vizuinilor mai mari cooperează mai multe generaţii. Durata de viaţă este între 15 şi 18 ani.