”Am prevăzut în buget 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Noi am finanţat în fiecare an construcţia lăcaşurilor de cult la toate bisericile din Bistriţa indiferent de confesiune, propunerea mea a fost în fiecare an de 300.00 de lei. Anul acesta am propus suplimentar. Trebuie să ţinem seama că legea spune că finanţarea se face pe baza cererii unităţii centrale de cult. Deci ne-am putea trezi că banii pe care vrem să-i alocăm pentru bisericile din Bistriţa să fie luaţi fără să ne întrebe de unitatea centrală de cult. Eu cred că noi, ca bistriţeni, ca români, avem datoria să susţinem. Nu este o sumă care să ne îngroape, e vorba de 0,01% din buget, nu este o sumă mare pentru bugetul municipiului nostru. Cred că merită să arătăm un semn că ne pasă ce se întâmplă acolo şi să susţinem. Sigur, zecile sau sutele de milioane de euro care se folosesc pentru acea construcţie vor veni din altă parte. Ceea ce facem noi este un gest”, a spus Creţu la dezbaterea publică a bugetului local pe 2014, care va fi dezbătut joi în şedinţă extraordinară de Consiliu Local.
Patriarhia Română a precizat pe pagina oficială că ”scrisoarea adresată de Patriarhia Română reprezentanţilor autorităţilor locale pentru sprijin financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un demers în conformitate cu Legea construirii Catedralei Mântuirii Neamului care prevede că, la solicitarea Administraţiei patriarhale, autorităţile de centrale şi locale pot sprijini financiar la edificarea viitoarei Catedrale patriarhale. Această prevedere a fost inclusă în lege deoarece construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un proiect bisericesc naţional reprezentativ pentru poporul român majoritar ortodox, contribuabil în proporţie de 86% la bugetul de stat central şi la cele locale. Fidelă învăţăturii Sfintei Evanghelii şi misiunii sale spirituale în societate, Biserica Ortodoxă Română susţine cooperarea cu autorităţile publice centrale şi locale ale statului în folosul societăţii româneşti, fără nici un partizanat politic”.
La sfârşitul anului trecut, şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a dorit să aloce bani pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti, însă la solicitarea liberalilor proiectul a fost retras iar cei 100.000 de lei au fost direcţionaţi spre Centrul Misionar pentru Tineret ”Preot profesor Ioan Bunea” din Sîngeorz-Băi.
Noua Catedrală Patriarhală – Catedrala Mântuirii Neamului, cu o capacitate de 5.000 de locuri, va fi ridicată în Dealul Arsenalului din Capitală doar parţial din fonduri publice, ceilalţi bani fiind din donaţii ale clerului şi credincioşilor ortodocşi români din ţară şi străinătate. În ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului se vor desfăşura activităţi social-culturale, prin Centrul de conferinţe şi Muzeul creştinismului românesc, social-filantropice, prin cantina şi căminul pentru pelerini şi social-medicale, prin Centrul de diagnostic şi tratament. În plus, în catedrală vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public naţional, ceremonii, aniversări sau comemorări cu caracter naţional şi internaţional, vor fi primiţi oaspeţii din străinătate şi vor fi organizate evenimente cu semnificaţie religioasă, congrese, conferinţe şi alte manifestări ale preoţilor şi tinerilor.
Lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului au început în 2010, primele excavări fiind făcute în 2011. Prima construcţie, la 16 metri sub pământ, este o sală polivalentă, unde sunt spaţii tehnice şi culoare de circulaţie. Următorul nivel este la minus 11 metri. Şi aici va funcţiona o altă sală polivalentă, spaţiul fiind amenajat identic cu cel de la nivelul minus 16. Urmează apoi un ultim spaţiu, la 6,8 metri sub pământ. La acest nivel vor fi amenajate doar spaţii de circulaţie şi spaţii tehnice pentru instalaţii. Urmează cota zero, care este cu cinci metri mai sus decât terenul natural. La nivelul zero se construieşte biserica, ce va ajunge la stadiul de tencuială probabil în 2015. Corpul bisericii va ajunge la înălţimea de 54 de metri, iar turla şi crucea din vârf vor da întregului ansamblu înălţimea de 120 de metri. Complexul va avea şase lifturi de mari dimensiuni, scări de acces, dar şi rampă pentru persoanele cu handicap. Până acum, pentru infrastructura catedralei au fost folosiţi peste 50.000 de metri cubi de beton şi peste 13.000 de tone de armătură.
Ia vedeti ce pozitie are primarul Tg Muresului !!
regret, eu n-am inteles. Acesti bani trebuie alocati obligatoriu pentru lacasuri de cult? Datoria este a cui? Cine o hotaraste? Si daca ar fi alocat CJ 100.000 mai dadea si Primaria 300.000, ca asa a decis primarul? Dar strazile din oras, cand se vor asfalta din banii pe care,inclusiv eu, ii platim? De 17 ani locuiesc pe o strada neasfaltata in care inotam in noroi, zapada sau praf vreo 20 de familii care platim impozite la greu. Cand am propus sa asfaltam pe banii nostri si sa fim scutiti de impozite pana la valoarea lucrarilor, evident ca nu s-a putut. Mie mi-e scarba de impartirea asta a banilor, injusta, jegoasa de-a dreptul.
CHELTUIREA BANILOR PUBLICI IN INTERESE OCULTE, DE CATRE EDILUL BISTRITEAN ESTE INTERPRETATA DE GASCA U.S.L CA REPREZINTA O ACTIVITATE …… FILANTROPICA !
IN ACEST CAZ REPREZENTATIVITATEA CETATENILOR BISTRITENI DE….. ROBOTUL DE VOT A USL-LUI IN CONSILIUL LOCAL BISTRITA – ” ROBOTOACA” – PENTRU ACORDAREA ACESTOR BANI PUBLICI ESTE FOARTE DISCUTABILA !
CA CETATEAN BISTRITEAN NU MA CONSIDER REPREZENTAT DE – ROBOTOACA – USELISTA !
De mic am învăţat un lucru simplu: “Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma!” Nu am înţeles niciodată grandomania liderilor României de a înalta clădiri faraonice în condiţiile austerităţii şi sărăciei de masă si a lipsei unor structuri esenţiale pentru viaţa cetăţenilor. De asemenea, văd că ei nu se gândesc şi la urmările unor astfel de construcţii măreţe: administrarea lor. Ştiu ei cât se plăteşte anual din bugetul ţării pentru întreţinerea Casei Poporului? Sau, câţi bani vor da enoriaşii şi bugetele locale în anii următori pentru funcţionarea Catedralei Mântuirii Neamului? Sute de milioane de lei! Pentru că asemenea instituţii nu se pot autofinanţa… Ridicarea unor astfel de clădiri sau organizarea unor evenimente de Cartea Recordurilor (“cel mai lung cârnat din Europa”, de pildă) dovedesc că avem lideri care nu ştiu o chestie elementară: gestionarea corectă a banului public.
Motto:
„Spuneţi-mi ce-i dreptatea? – Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară,….”
(M.Eminescu)
In viata, bogatii devin mai bogati iar saracii mai saraci. La fel se intampla si in cazul bisericlor.
Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Au fost apoi efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Orga construită în 1760 în atelierul meşterului sibian Johannes Hahn fusese înlăturată probabil tot la începutul veacului trecut. Porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică. Biserica de la Coroana a fost martora activa la evenimente importante de traire si simtire ramaneasca, intre care si Marea Unire de la 1018. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romaneasca participanta la marele act al unirii, dupa ce “Credentialele” fusesera sfintite in aceasta biserica. De altfel numele de Piata Unirii in care se afla biserica, se trage de la Marea Unire, chiar daca un primar incult a mutat aici recent bustul lui Cuza de la IJP, creind o confuzie publica legata de numele pietei. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi biserica a fost preluat de către ortodocşi, iar in una din cladirile ansamblului manastiresc a functionat multa vreme Muzeul Bistritean. Dupa 1989, nu doar ca nici macar biserica nu a fost retrocedata adevaratilor proprietari greco-catolici, dar ortodocsi au pus stapanire si pe cladirile manastiresti ca si cum ar fi ale lor. Cu atat mai mult biserica si ansamblul manastiresc trebuie sa revina greco-catolicilor, punand capat samavolniciei comuniste si infaptuind astfel un act de dreptate. In loc sa se dea bani aiurea pentru Catedrala Neamului, ar trebui urmat exemplul Clujului unde IPS Bartolomeu a retrocedat biserica „Schimbarea la fata” care a apartinut greco-catolicilor si a construit impreuna cu municipalitatea in apropiere o biserica noua pentru ortodocsi.