Pădurile județului, pline de lemn doborât de vânt. De ce este greu de scos

Pădurile din zona de munte a județului Bistrița-Năsăud sunt pline de doborâturi de vânt, însă, de cele mai multe ori, acesta nu poate fi exploatat fiindcă se află în arii protejate și este nevoie de parcurgerea unor proceduri complicate și lungi.

Potrivit unor documente consultate de Timp Online pe site-ul Gărzii Forestiere Cluj, cea mai mare suprafață de pădure afectată de doborâturi de vânt o are comuna Lunca Ilvei, 624 de ha, cu peste 14.000 de mc de lemn.

În pădurile comunei Ilva Mare sunt 1200 de metri cubi de lemn doborât de vânt pe o suprafață de 70 de ha, iar la Măgura Ilvei sunt afectate de vânt 68 de ha de pădure cu un volum de 860 de mc. Rodna a raportat 11 ha afectate cu 152 de mc. Ocolul Silvic Plaiurile Heniului are peste 400 de mc de lemn doborât de vânt pe 17 hectare de pădure aparținând comunei Leșu, situată în zona de tampon a Parcului Național Munții Rodnei și 151 de metri cubi pe 5 ha ale comunei Ilva Mică. Ocolul Silvic Tihuța Colibița are doborâturi de vânt pe 32 ha, în volum de peste 700 de mc situat în zona Sit Natura 2000, iar Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului are peste 450 de metri cubi de lemn doborât de vânt pe o suprafață de 25 de hectare în zona Colibița, pădure situată în Sit Natura 2000 Cușma. Ocolul Silvic Telciu are circa 100 de hectare de pădure cu circa 1500 de metri cubi de lemn.

Acestea sunt doar câteva exemple de înștiințări și cereri de emitere a avizelor de exploatare adresate Gărzii de Mediu Cluj în cursul lunii august și septembrie 2023.

În cazul lemnului doborât de vânt în pădurile din Parcul Național Munții Rodnei este nevoie de un aviz din partea Consiliului Științific, însă acest organism nu și-a mai dat acordul, în ultimul timp, pentru exploatare întrucât arborii morţi, trunchiurile şi ramurile căzute la sol asigură adăpost şi sursă de hrană pentru păsări, lilieci şi alte mamifere. De asemenea, lemnul mort este important pentru insecte (mai ales pentru gândaci), ciuperci şi licheni. Lemnul mort îndeplineşte mai multe funcţii: stabilizează pădurile (ajută la consolidarea pantelor, stabilitatea suprafeţelor, diminuează efectul de eroziune al ploii asupra solului) și susţine productivitatea pădurii (seminţele unor specii de arbori germinează pe buştenii căzuţi, în curs de putrezire).

În ce privește pădurile situate în situri Natura 2000 sau în arii protejate de interes comunitar, legislația s-a schimbat și este nevoie de parcurgea unei proceduri complicate care presupune evaluare de mediu, ordin de ministru pentru extragerea lemnului doborât de vânt, așa încât cine nu parcurge acești pași riscă să nu poată scoate lemnul doborât de vânt din pădure.

Potrivit Agenției de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud, ”lemnul mort joacă un rol important în reciclarea nutrienţilor şi a materiei organice, ca şi în crearea unei mari varietăţi de microhabitate pentru regenerarea speciilor de plante şi pentru alte organisme. Este un foarte bun indicator pentru valoarea de conservare a unei păduri. Lemnul mort din păduri reprezintă un sistem de microhabitate, care evoluează continuu în timp, până la degradare.

Cantitatea de lemn mort din păduri depinde de compoziţia speciilor de arbori, de tipul şi frecvenţa perturbărilor naturale din zonă, de sol şi de condiţiile climatice şi de tipul de gestiune forestieră (EEA, 2008) și variază considerabil între pădurile naturale virgine şi cele gestionate. În pădurile virgine există o mare cantitate și varietate de lemn mort. În general, lemnul mort căzut la pământ este mai bogat în specii decât cel de pe picior. Dar ambele tipuri de lemn mort sunt importante”.