Biserica din lemn „Naşterea Domnului” din Păltineasa, aflată aproape de colaps total, a fost salvată de la dispariţie de Institutul Național al Patrimoniului. La iniţiativa Direcției Județene de Cultură și Patrimoniu Bistriţa-Năsăud și Parohiei Ortodoxe Spermezeu, bisericuţa a fost inclusă în Planul Național de Restaurare. Finanţarea a venit de la Ministerul Culturii prin Institutul Național al Patrimoniului.
Situat pe o vale îngustă între Spermezeu, Perișor și Dumbrăvița, satul Păltineasa ascunde pe o mică colină biserica de lemn a cărei datare nu se cunoaşte, dar care s-ar putea afla, încrustată, pe una din bârnele pereților ce au fost tencuiți. Bătrânii satului susțin că biserica ar fi fost ridicată de meșteri din Idieciu, o localitate din apropiere și datează probabil din secolul al XVIII-lea. În anul 2009, bisericuţa arăta aşa cum o vedeţi în fotografia următoare:
Potrivit paginii de Facebook a Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente, construcția are un caracter arhaic, fiind ridicată după un plan al casei de lemn țărăneşti, altarul fiind în continuarea pereților dreptunghiului format de naos și pronaos.
Absida este construită din patru laturi, formând o muchie în centru și trădând intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în pronaosul tăvănit și care a fost despărțit de naos printr-un perete plin în care s-au tăiat deschideri. Naosul este boltit semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două arcade pe fiecare latură, sprijinind un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat. Consolele treptate ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil a fost inițial pictat.
În incintă se mai găsește o singură icoană, Învierea, a cărei pictură este deteriorată, dar care prezintă un chenar sculptat deosebit de bogat, constituit din funie răsucită, elemente florale imitând laleaua, rozete și un coronament cu volute și elemente vegetale numeroase. Este un ancadrament tipic pentru icoanele întâlnite la bisericile de pe valea Someșului sau a Șieului. Acum, bisericuţa e o adevărată bijuterie pe care merită să o admiraţi în călătoriile de vacanţă.
„După Biserica din Sângeorzul Nou, redăm circuitului de cult, dar şi celui turistic Biserica din Păltineasa, urmând să intervenim asupra celei din Bungard care are un naos pictat pe lemn cu mare valoare estetică şi istoric-spirituală. Aceste monumente ale credinţei se constituie într-o reţea a spiritualităţii vechi româneşti şi în egală măsură în repere ale identităţii noastre bune de oferit turismului cultural. Aşteptăm alte iniţiative ale comunităţilor locale în acest sens şi semnalăm că primăriilor le revine în sarcină, conform legii, punerea în valoare şi în circuitul de turism cultural al acestor obiective prin intermediul panourilor indicatoare şi a acţiunilor de promovare”, a spus Alexandru Uiuiu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bistriţa-Năsăud.
La restaurarea Bisericii de lemn „Naşterea Maicii Domnului” Păltineasa au lucrat următorii restauratori: proiectare şi asistenţă tehnică arhitectură: Manisa Construct SRL Bucureşti, membru Uniunea Naţională a Restauratorilor de Mopnumente Istorice (UNRMI), arh.Niels Auner, Atestat MCC, expert, membru în Consiliul Director Naţional al UNRMI, proiectant structură: ing. Andrei Maslaev, protecţie biologică: biolog Livia Bucşa, constructor: Taina Lemnului SRL Deseşti, Maramureş, membru UNRMI, restaurator Vasile Pop Taina, atestat MCC, specialist, diriginte şantier: I.N.P.Bucureşti, ing. Annamaria Halasz, atestat MCC, specialist, membru UNRMI.
Păltineasa este un sat în comuna Spermezeu având o populație de 131 locuitori. Biserica greco-catolică a fost construită din lemn în secolul al XVIII-lea și este monument istoric (cod: BN-II-m-B-01682).
Recunostinta lor, restauratorilor, oameni anonimi care, anevoie, ne aduc in prezent fărâme ale trecutului. Spun fărâme pentru ca atât ne-a mai rămas!
Fără a fi malitios si numai pentru a intelege contrastul vremurilor ce le trăim: o parasută care acum doi ani declară că uita de tara ei, ca Romania nu o merita, bălăcărită cu CVT, atrage (atunci când este promovata de redactorii gazatei) mai multe comentarii decât oamenii acestia, care aduc o dimensiune sociala mai mare, mai valoroasă prin restaurarea monumentelor. Un articol in care erau prezentati Useriu si Coconea nu a atras niciun comentariu in aceasta gazeta. Iertată-mi fie asocierea dintre restauratori si parasută nenominalizata, dar parca lipseste un pic de discernamant in promovarea valorilor in gazeta aceasta si ca sa fiu mai explicit: nu promovati parașutele doamna Sabău, ca nu ne interesează. Prefer sa citesc despre oameni simpli, onesti, decât despre farfuze locale.
Arata superb. Felicitări. Mai avem multe asemenea bijuterii in județ. Sa speram ca reușim sa salvam cât mai multe.
daca santeti din judet este o mare rusine.daca nu se accepta.SANTETI DIN JUDET?
Se mai întâmplă și lucruri minunate… Felicitări!
Vor avea același destin și bisericile de lemn din Apatiș, Comlod, Petriș sau Sângeorzu Nou?