Proiectul ”Sistem de management eficient al sitului de importanță comunitară și ariei protejate de interes național Peștera Tăușoare”, derulat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud cu fonduri europene (aproape un milion de lei), a ajuns la final.
Custodele peșterii, Crin Triandafil Theodorescu, a menționat că aceasta nu va fi niciodată o peșteră turistică: ”Îmi văd realizat un vis. Când am ajuns custodele peșterii, mi-am propus ca 
până la sfârșitul activității mele în această arie protejată să las în urmă o arie subterană cuantificată științific corect, gestionată modern, în condițiile unei atitudini ecologice corespunzătoare. Lucrul acesta s-a întâmplat prin proiect. Am avut intuiția că Peștera Tăușoare nu va fi, din păcate, niciodată o peșteră turistică. Regret că trebuie să dezamăgesc în primul rând administrația comunei Rebrișoara, care și-au dorit să deschidă peștera și să realizeze fluxuri turistice elocvente, având clișeul recunoscut al Peșterii Urșilor, al altor peșteri unde comunitatea locală trăiește într-un fel de pe urma acestor puncte de atractivitate turistică. Regret că peștera nu va putea aduce un aport direct către comunitate, dar în cadrul studiilor s-a dovedit faptul că Peștera Tăușoarelor este un creuzet de valori științifice care trebuie protejate. Simpla trecere a unui speolog prin peșteră determină modificări prin afluxul de substanță biologică adus – transpirație, expirație, modificări care rezistă mai bine de o săptămână, dereglând aceste lanțuri trofice extrem de sensibile”.
El a adăugat că peștera rămâne foarte valoroasă pentru comunitate. ”Peștera Tăușoare a fost așezată în pleiada peșterilor valoroase științific din Europa. Liliecii care sunt în număr de peste 10.000, în martie am recenzat 6.000 de lilieci din cinci specii pe doar un km, au un aport greu de exprimat pentru economia zonei prin aceea că un singur liliac consumă într-o singură noapte mai bine de 1.000 de insecte. Pentru zonă, cei 10.000 de lilieci înseamnă un factor de echilibru biologic deosebit. Dacă ar dispărea liliecii, am avea dereglări masive ale agriculturii și ar trebui să ne întoarcem la substanțe chimice pentru ținerea populației de insecte sub control. De aceea liliecii sunt protejați și aceasta este principala valoare pe care a pus-o în evidență proiectul nostru. La nivelul mentalității colective, liliacul este o ființă dăunătoare care trebui ucisă cu orice preț este diabolic, întunecat, vampir. La asta contribuie și clișeele: Batman, suge sângele, atacă, transmite boli. Nu este mai dăunător un liliac printr-o mușcătură decât o pisică de casă nevaccinată. La mentalitate trebuie lucrat în ceea ce privește relația omului cu natura. Comunitățile locale au învățat prin proiect că liliacul trebuie protejat și că are un rol extrem de important în această echilibristică a mediului natural contemporan”.
Crin Triandafil Theodorescu a afirmat că un alt câștig al proiectului este ”reașezarea Peșterii Tăușoare pe palierul celor mai importante și mai fascinante peșteri din România”. ”Avem valori științifice deosebite, avem lucruri unice pe glob. Avem ”bilele de Tăușoare” care sunt mai rare decât operele lui Constantin Bâncuși, avem ”Mirabuilit”, care nu poate fi văzut în altă parte avem bogății unice care trebuie protejate. Proiectul s-a încheiat, dar interesul științific al forurilor competente nu a încetat. Măsurăm în continuare temperaturi, umidități, debite, concrețiuni, luăm probe de apă”, a spus el.
Custodele a adăugat că Peștera Tăușoare a fost luată în evidența forurilor științifice internaționale și face parte dintr-un amplu proiect româno-francez, în cadrul căruia șapte peșteri din Europa, trei din România și patru din Franța, beneficiază de un program de monitorizare științifică deosebită. ”La capătul acestui proiect, intenționăm să rescriem harta geologică a lumii printr-un nou algoritm de calculare a orogenezei alpine, prin observații cristalografice măsurând izotopii din apa de percolație. Este un lucru în premieră, nu s-a mai întâmplat nicăieri”.
”Proiectul include o suprafață supraterană protejată de 72,1 ha. Peștera nu va fi pentru orice tip de turism, ci pentru unul special”, a menționat președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan.
Proiectul ”Sistem de management eficient al sitului de importantă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare”, în valoare totală de 979.708 lei, a fost finanțat prin POS Mediu și a avut ca scop realizarea unui cadru de management eficient în vederea conservării biodiversităţii, a habitatelor naturale şi a speciilor existente în areal.
Obiectivele specifice: asigurarea de măsuri coerente de conservare a biodiversităţii prin planul de management pentru Peştera Tăuşoare; îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă pentru persoanele care au acces în peşteră în vederea realizării şi implementării planului de management; creşterea capacităţii de gestionare a ariei protejate Peştera Tăuşoare în vederea conservării biodiversităţii; creşterea gradului de informare şi conştientizare a importanţei sitului şi acţiunilor de conservare a biodiversităţii în rândul comunităţii locale, a comunităţii ştiinţifice şi a altor grupuri ţintă relevante.
Pe parcursul implementării s-au derulat activități precum elaborarea unui plan integrat de management al ariei protejate “Peştera Tăuşoare”, reabilitarea tehnică a infrastructurii de acces în peşteră, informarea populaţiei şi sensibilizarea ei în ceea ce priveşte reglementările în vigoare privind ariile protejate, activităţi de instruire a personalului implicat în gestionarea ariei naturale protejate, achiziționarea de echipamente speologice necesare derulării activităţilor de gestionare a ariei protejate. Regimul de vizitare a peşterii va fi în continuare restricţionat şi se va rezuma la vizite de natură ştiinţifică, didactică şi de documentare, precum şi la vizite speoturistice.
Peştera Tăuşoare are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite. În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului ”Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a ”Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii. Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia ”urs de peşteră”. Până în acest moment au fost identificate patru specii de lilieci care îşi au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.
Cu ocazia prevelărilor de probe izotopice din apa de percolaţie din data de 7 noiembrie 2014, custodele peşterii, Crin Triandafil Theodorescu, a descoperit un nou tip de speleotemă în peşteră, într-o galerie din sistemele superioare ale cavernamentului. Mineralul, numit montmilch, având aspectul unei paste albe, parţial fluide, face parte din categoria speleotemelor calcitice, având o compoziţie complexă, cu până la 70% cristale de calcit la care se adaugă nu mai puţin de 16 tipuri de substanţe. Această formaţiune speleotemică este printre cele mai misterioase prezenţe din peşteri, specialiştii lansând două ipoteze de geneză, nici una confirmată definitiv.
Peştera Tăuşoare ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri. Este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane.
Adaugă comentariu