“Ora de Religie, datorită complexităţii şi implicării esenţiale în dezvoltarea societăţii româneşti şi a persoanei umane, în ceea ce înseamnă morala, etica propusă fiecărui individ, reprezintă un moment extrem de important în cadrul procesului educativ. De aceea, consider că e nevoie de o continuă adaptare a formatului de predare la contextul şi la elevii cărora le comunici învăţătura creştină şi meditaţia asupra acţiunilor personale”, scrie Florin Bojor pe blog.
În calitate de profesor de religie la Liceul Tehnologic de Servicii Bistriţa, Florin Bojor spune că a întâlnit un procent ridicat de tineri “foarte pragmatici, practici, postmoderni, care simt distant exerciţiul de abstractizare în procesul învăţătoresc”.
Ca să nu-i plictisească pe elevii lui, Florin Bojor a recurs la metode moderne de predare.
“După meditaţii îndelungate, am ajuns la concluzia că instrumentalizarea mijlocelor de comunicaţii şi a reţelelor sociale în folosul orei de religie ar putea fi soluţia de atragere a elevilor mai sus amintiţi. Dacă elevii din acest liceu sunt mari consumatori de internet şi sunt foarte deschişi spre imagine, mai mult decât pentru cuvânt, atunci m-am gândit, să alcătuim împreună cu ei un nou format al orei de religie. Astfel, de câteva săptămâni am cumpărat un video-proiector, un calculator portabil, abonament mobil la internet, şi i-am invitat să alcătuim împreună ora de religie pe bază de filmuleţe, respectând programa de învăţământ în vigoare (Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5230/01.09.2008). După vizionarea filmuleţelor (unele făcute de către ei), cu tema de dezbatere stabilită anterior, i-am invitat la discuţii deschise, explicaţii, transpuneri în pielea personajului, etc. Am observat că inducţia personalistă funcţionează mai bine în cazul acestora decât metodele de deducţie. Aşadar în postmodernitate, noul format al orei de Religie gravitează, în ceea ce priveşte mijloacele de predare în jurul tehnologiei foto şi video”, scrie prof. Florin Bojor pe blogul său.
Ati corectat greseala si ati sters cometariul…O corectare la comentariul meu :in loc de scoli .scolile.Puteati lasa comentariul anterior pentru ca avea legatura cu subiectul si nu a incalcat regulile stabilite atat de strict!Oameni suntem,gresim,macar recunoasteti greseala si va scuzam!
Doamna,de ce stergeti comentariile cititorilor?Cu ce va deranjeaza ca va critica articolul?Era mult mai interesant sa spuneti cititorilor dvs (pe care ii pierdeti pentru ca le stergeti comentariile fara avertisment si fara explicatii) despre necesitatea amenajarii unor laboratoare la diferite materii.In legatura cu comentariile,oare dvs nu ingraditi dreptul la libera exprimare prin stergerea unor comentarii care nu incalca nici macar propriile reguli?
Vă rugăm să citiţi cu atenţie regulile de mai jos şi să comentaţi doar dacă puteţi să le respectaţi.
No comment!
eu cred ca am respectat regulile, nu am injurat, da? doar m-am exprimat ca e gresit titlul articolului. dar comentariul a fost sters, si apoi titlul corectat.
Tineri postmoderni???? Loool. Cred ca dom’ profesor vrea sa-si dea si niste grade didactice in urmatorul deceniu…
Intrebati personajul in cauza de ce in precedentul an scolar a avut parte de polemici (sa nu zicem scandaluri) in toate scolile prin care s-a preumblat (si la Bistrita, si la Beclean).
Pe mine nu mă miră răutatea dumnevoastră neasumată. E tipic românesc să-ţi bârfeşti colegul pe la spate. Pun pariu că, în faţă, îi spuneţi numai cuvinte ipocrite.
tot nu publicati comentariile critice? oricum ma bucur ca ati tinut cont macar de observatiile mele si ati corectat titlul. alta data angajati un corector :))
Tu e nevoie să întreb nimic. Un om care deranjează e unul care contează.
„Calea iconografiei, ca mijloc de exprimare a lucrurilor la Dumnezeire, este calea Teologiei. Ambele exprimă ceea ce nu se poate exprima cu mijloace omeneşti, întrucât o astfel de expresie va fi întotdeauna imperfectă şi insuficientă. Nu există cuvinte, nici culori, nici linii care sa poată reprezenta Împărăţia lui Dumnezeu aşa cum reprezentam şi descriem noi lumea.”
Artele, unde imaginea este modul de exprimare, analizate prin tehnicile folosite devin tehnologi. Nu doar metoda de predare, folosind imaginea (veche de când lumea) reflectă dimensiunea măiestriei pedagogice. Arta pedagogica, ce reprezinta capacitate generală a educatorului, poate fi exprimată şi folosind doar cuvântul, o tablă şi o cretă.
Introducerea predarii religiei ca materie obligatorie in scoli a fost considerata ca o victorie, avand probabil un scop nobil pana la urma firesc.Rezultatul: tineretul studios a devenit mai vulgar, mai agresiv, consumatori de droguri, de alcool, fumatori inraiti dela varste fragede, intoleranti, foarte multe fete prostituate etc. Ceva nu functioneaza bine. A facut cineva un bilant in acest domeniu, sau tema este tabu? Oare factorii responsabili in domeniu au dezbatut cel putin odata impactul acestui invatamant in viata sociala a tineretului si nu numai? Cele Zece Porunci se mai respecta?
Eu propun urmatoarele: fiecare cult sa fie preocupat ca religia specifica sa fie predata in afara scolii, la parochii, pentru clasele elementare si de gimnaziu. Lanivel liceu sa se introduca doua materii: – istoria religiilor si – religii comparate cu durata de un an fiecare. Sa nu uitam, razboaiele nu odata au fost si sunt cu accentuata tenta religioasa
( islamul contra crestinismului etc.) Cunoasterea reduce intoleranta.
Personajul in cauza se lauda ca prezinta elevilor filme la ore si apoi le discuta cu ei de parca ar fi revolutionat pedagogia. Asta fac multi profesori, la diverse materii, si de mult timp. Este ceva banal, deja, in practica pedagogica.
Nimeni nu a gasit insa necesar sa se bata „cu caramida in piept”, de parca ar fi inventat roata sau gaura de la covrig.
Nevoie permanenta de publicitate a personajului in cauza spune destule (si nu de bine, in opinia mea).