Populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud număra acum cinci decenii 275.051 de persoane, iar în 2017 a ajuns la 328.821 de locuitori, creşterea fiind de aproape 20%. Populaţia masculină a crescut, în acest interval cu 20,7%, iar cea feminină cu 18,5%. Dacă în 1968 erau doar 97,2 bărbaţi la o sută de femei, acum sunt 99, a spus directorul Direcţiei Regionale de Statistică Bistriţa-Năsăud, Mircea Chira, prezentând informaţiile din lucrarea „Judeţul Bistriţa-Năsăud – 50 de ani de istorie în date”.
Populaţia oraşului Bistriţa a crescut de trei ori în ultimii 50 de ani, de la 25.519 locuitori în 1966, la 93.820 în 2017. O dublare a numărului de locuitori s-a întâmplat în aceeaşi perioadă şi în oraşul Beclean de la 5874 la 12.360, dar şi la Sîngeorz-Băi, de la 6693 la 11778.
Dacă acum cinci decenii cea mai populată comună din judeţ era Feldru cu 6759 de locuitori, acum, locul întâi este ocupat de Maieru cu 8138 de locuitori. La polul opus, se afla în 1966 comuna Romuli cu 2290 de locuitori, însă acum Silivaşu de Câmpie este cea mai puţin populată comună cu doar 1004 locuitori.
„Depăşirea a o mie de locuitori este şi aceasta o performanţă fiindcă sunt atâtea comune în România care au sub o mie de locuitori”, a spus Mircea Chira.
Populaţia medie a unei comune a scăzut în medie în aceşti 50 de ani de la 4314 locuitori la 3434.
„Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 a fost realizată imediat după prezentarea datelor recensământului populaţiei din 1966 pentru că potenţialul demografic este principala resursă a unui teritoriu în funcţie de care se pot aborda mai mult sau mai puţin fundamentat organizările şi reorganizările teritoriale. În 1968, erau 57 de UAT-uri, 4 oraşe şi 53 de comune. Acum, la 50 de ani, avem un municipiu, trei oraşe şi 58 de comune, numărul lor crescând cu cinci”, a spus directorul Direcţiei Regionale de Statistică Bistriţa-Năsăud, Mircea Chira, a spus:
Faţă de 1968, au apărut mai multe comune prin divizarea câtorva existente la vremea aceea. Din Cetate s-a rupt Dumitriţa, din Ciceu Giurgeşti – Negrileşti, din Măgura Ilvei s-a desprins Poiana Ilvei, din Salva s-a rupt Runcu Salvei, iar din Petru Rareş s-a desprins Ciceu Mihăieşti.
„Analiza datelor despre structura populaţiei relevă nişte mutaţii foarte importante care, în opinia mea, ar putea fi etichetate ca fiind alarmante în sensul că, în 1966, structura pe grupe mari de vârste mari, asta însemnând copiii până la 14 ani, adulţii până la 65 şi vârstnicii de peste 65 era oarecum echilibrată. Copiii reprezentau atunci 30,4% pentru ca să ajungem acum, în 2017, ca aceştia să reprezinte doar 16,7% din totalul populaţiei. Aproape o înjumătăţire în jos, în timp ce populaţia de peste 65 de ani reprezenta atunci 7,4% faţă de 14,3% în 2017 , deci aproape s-a dublat şi aici e poate argumentul pentru care eu am folosit termenul alarmant în structura populaţiei: modificarea disproporţionată a structurii pe vârste a populaţiei. Populaţia adultă a crescut de la 62,2% la 69%”, a spus Mircea Chira.
În 1968 se năşteau 7294 de copii faţă de 3200 acum.
„Sporul natural de la 4611, cu cât a crescut populaţia în 1968, ajunge la minus 43 acum. Şi totuşi, suntem într-o situaţie fericită numărându-ne printre judeţele care avem cel mai mic spor natural negativ. Cunoaşte toată lumea, nu e un secret pentru nimeni, că România se depopulează, scade permanent ca populaţie. E adevărat că în 1968 a fost Decretul acela, însă şi înainte şi după aceea, sporul natural al populaţiei în judeţul Bistriţa-Năsăud era undeva între 5000 şi 6000”, a mai spus Mircea Chira.
Dacă atunci se oficiau 1939 de căsătorii, faţă de 2053 în 2016, în schimb divorţurile au crescut de zece ori, de la 25 la 269. Din punctul de vedere al sănătăţii demografice s-a întâmplat însă un fapt pozitiv. Născuţii morţi au scăzut de la 131 acum 50 de ani, la 15 în 2016, iar decedaţii sub un an de la 408 la 23.
- Proprietari de case, ”uimiți și șocați” că administrația permite ridicarea unui bloc cu 5 etaje în zona centurii - 08 martie 2021
- Fosta casă a pionierilor din Bistrița s-a transformat într-o oază de sănătate - 07 martie 2021
- Ing. Mihai Bilegan, despre metoda veche cu care pot fi protejați pomii de îngheț - 07 martie 2021
bistritean de 100 de ani
De aici vedem de ce au aparut atatia taranoi si pe timp online , plini de lasitate care nu se semneaza. Si-au lasat sapele in cui si tup la Bistrita la comentat . Nu ?
carmen
Perfect de acord cu d-voastra!!!!!
bogdan
Felicitări pentru curajul de a vă semna!?!?!?
Balan Marius - contribuabil
Si ca sa nu fac parte din ei este obligatoriu sa imi asum ce am zis cu riscul de a mai incasa niste injuraturi in anonimat . Eu am trimis primul comentariu.
Bistriţeanul
Vai măi Bălane, ce ne-ai fentat şi acum încă mă mai tremură. Stai liniştit că nu te înjură nimeni, toţi ştim că suferi cumplit de paranoia.
Balan Marius - contribuabil
Bistritene; nu ai dat bine diagnosticul. Paranoia si Cultul Personalitatii. No vezi cum stau lucruril ?. Comunismu no murit-u ! Macar eu l-am ingropat de mult. Cu drag !
beclenar din Beclenuț
Ai îngropat Cumunismul, dar el te urmărește tot timpul, ca o fantomă, pentru că te reprezintă, ești un exponent al Comunismului cu toate preocupările și apucăturile lui, la fel ca și manifestarea care aniversează 50 de ani de la o decizie comunistă, reorganizarea administrativ teritorială, astăzi depășită și inefiecientă.
Un cetatean onest
Prezentarea datelor privind populatia este relativa. De ce ne raportam la populatia de acum 50 ani si nu la cea din 1990?
Statistica prezinta probabil populatia dupa resedinta, domiciliul declarat, nu populatia stabila, respectiv numarul persoanelor care locuiesc si muncesc efectiv in Bistita si in judet, care platesc taxe si impozite, care aduc progres si bunastare…
Astfel in 1990 populatia stabila a judetului era de 327.238 locuitori, iar a Bistritei de 87.793 locuitori.
Oricine poate intra pe google si observa ca la ultimul recensamant populatia judetului era de 277.861 locuitori, iar a Bistritei 70.493 locuitori / halal crestere!
Ori poate îi luam in considerare si pe cei care au plecat de mult si lucreaza in strainatate fara a opera in documente noua adresa, a celor care s-au mutat in Cluj(si i-au marit forta economica si populatia) sau alte orase din tara si nu si-au operat legal din diferite motive noua adresa.
Nu va pare dubios ca firmele(de stat sau private) nu gasesc forta de munca cu atâta populatie??
Aceste statistici umflate au alte scopuri, realitatea este insa trista!
Pat
O mica manipulare a unui profesionist care prezinta lucrurile, asa cum i-ar placea sa fie prezentate celui care-l plateste.
Tazman
buna analiza dupa parerea mea, dar eu cred ca se completeaza intr-un fel una pe alta. De exemplu cei care muncesc in Cluj (apropo, bistritenii sunt cei mai multi care stau sau lucreaza in cluj, mai mult decat orice alt judet) se completeaza cu cei care locuiesc in Bistrita dar nu au acte de Bistrita. Poate nu si-au facut flotant, si locuiesc doar asa. Si in cazul Leoni sunt multi, cum au adus din atatea judete si locuiesc in Bistrita. Insa tin sa mentionez alt aspect pe care tu l-ai precizat mai sus si anume, forta de munca. Eu sincer cred ca in Bistrita numai cine nu vrea nu lucreaza. Si daca e sa o luam si pe partea cealalta, sunt posturi importante disponibile, ori inginer, ori farmacist, ori altceva ce nu contine un lucru la banda, insa cred ca pregatirea scolara e deficitara la noi in oras. Desi in Bistrita sunt cei mai multi studenti dintre toate extensiile Universitatii Tehnice ( mai mult decat Baia Mare, Alba, Salaj etc, unde mai au ei extensii) parerea mea e ca nu e suficient, si era buna o universitate ca cea pe care au vrut o sa faca. Era mana cereasca. Normal ca nu vrea sa lucreze lumea, care nici nu are pregatire scolara, cand ajutorul social e aproape cat salariul minim. Daca am fi mai harnici, am putea avea somaj aproape de 0, desi e de apreciat ca Bistrita e in top la cat de mic e somajul pe tara.