Primul planor din materiale compozite, construit la Bistriţa în fabrica lui Tănase Dumitru (FOTO)

Ideea să construiască un planor din materiale compozite i-a venit lui Tănase Dumitru încă de acum doi ani.

 „Acest proiect a început în urmă cu doi ani. Am lucrat la el împreună cu Horia Florian, un inginer proiectant care a terminat Facultatea de Aeronautică. Ne-am propus să construim un planor monoloc din materiale compozite. E primul planor construit în România din materiale compozite şi primul planor construit în România din 1989 încoace. Noi am construit prototipul, iar acum facem demersuri pentru a obţine aprobările necesare pentru a face zborul de încercare şi de testare a acestei prime aeronave construite în România după 1989. Primii paşi i-am făcut. Ne-am adresat Autorităţii Aeronautice din România care ne-a dat nişte răspunsuri. Pentru a duce o aeronavă în standiul de certificare pentru a fi fabricată în serie sunt paşi mulţi de făcut. Drumul e anevoios. Nu s-a mai făcut asta în ultimii 50 de ani în România pentru că nu s-au mai construit aeronave de acest gen. Vom fi probabil deschizători de drumuri. Nu ne împiedicăm de buturugi mici. Vrem să răsturnăm carul tradiţiei noastre româneşti. Vrem să aducem din nou în faţa opiniei publice, a celor care ştiu ce înseamnă zborul, o aeronavă românească, în totalitate construită şi nu întâmplător, la Bistriţa. Având în vedere că este un prototip, acesta a fost mai scump. El a costat circa 35.000 de euro, dar, atunci când vom ajunge la producţia de serie, el nu va costa mai mult de 10.000 de euro pentru a fi accesibil tuturor pasionaţilor de zbor”, a spus Tănase Dumitru.

Ca să facă acest planor, omul de afaceri bistriţean a apelat la un specialist, inginerul în aeronautică Horia Florian (34 de ani) din Craiova.

„Am construit acest planor de la zero cu marele sprijin al domnului Tănase şi al firmei sale. Planorul e cel mai sigur aparat de zbor inventat până la ora actuală din considerentul că nu are motor. Stă în aer fiindcă se bazează pe calităţile sale aerodinamice deosebite. Acestea rămân întotdeauna aceleaşi şi nu are ce să i se strice. Pur şi simplu zboară pentru că aşa este din construcţie. Se spune că zborul cu avionul este o ştiinţă, iar zborul cu planorul este o artă. În planorism se pot parcurge distanţe foarte mari bazându-ne doar pe ce ne oferă natura, pe diverse fenomene meteo, tipuri de curenţi ascendenţi. În ţara noastră, recordul de distanţă cu planorul este undeva la 600 de km parcurşi, iar recordul de înălţime este de 11.000 de metri, toate câştigate din exploatarea fenomenelor din atmosferă. În lume, recordurile sunt mult mai mari. În Anzi s-a stabilit recordul mondial, este în jur de câteva mii de kilometri”, a spus el.

Florian Horia a explicat şi pe ce s-a bazat când a construit planorul din materiale compozite. „Am avut o idee generală când m-am apucat să construiesc planorul. O să fac referire la nişte termeni tehnici, dar nu pot explica altfel. Un planor ca să ajungă în aer şi să poată exploata curenţii ascendenţi din aer trebuie dus la o anumită înălţime de unde el se descurcă mai departe. Această procedură de a duce planorul de pe sol până la înălţimea la care el poate folosi curenţii se numeşte remorcaj. Poate fi dus sus ori tras de un avion, ori tras cu un cablu care poate fi tras pe un tambur şi instalaţia respectivă se cheamă mosor şi anume remorcaj de mosor. Mai poate fi dus sus ataşându-i-se un mic motor care are rolul doar de a-l duce şi pe urmă renunţăm definitiv la el. Ideea mea de bază când am început să construiesc acest planor a fost să vin cu ceva nou şi să înlesnesc remorcajul şi ducerea planorului sus. Ca să poată fi dus sus, planorul respectiv să fie cât se poate de uşor, deci cu o masă cât mai mică. Acest planor (din materiale compozite –n.r.) vine cu noutatea că este extrem de uşor faţă de alte planoare asemănătoare cu el. Gol are doar 110 kg, iar alte planoare asemănătoare au peste 240 de kg. Având această caracteristică importantă, poate fi dus sus cu orice avion ultrauşor, poate fi tras chiar şi de un autoturism, dar e un procedeu mai complicat, şi mai poate fi dus sus ataşându-i-se un motor, ori electric, ori termic. Cu asta, deja am eliminat multe din neajunsurile care se întâlnesc la alte planoare fiindcă nu oricui îi este accesibil acest remorcaj”, a spus el.

Inginerul a botezat planorul HF-21 A Lăstun. „HF reprezintă iniţialele numelui meu, iar 21 înseamnă că este a 21-a aeronavă pe care o proiectez şi o execut. Restul de 20 au fost aeronave mai mici fără pilot. Am început să construiesc aeromodele şi am mers spre ceva tot mai sofisticat, tot mai performant. Restul de 20 au fost fără pilot, dar adevărate aeronave care, ca şi funcţionalitate şi structură, se aseamănă în multe privinţe cu acest planor care este primul în care se suie omul din ce am construit eu până acum. Acest aparat eu zic că, din punct de vedere structural şi funcţional, este foarte sigur şi foarte bine construit. Mai urmează o serie de reglaje şi de mici fineţuri care vor urma după ce el este exploatat la zbor. L-am botezat Lăstun fiindcă lăstunul este cea mai mică pasăre care spiralează, adică exploatează curenţii termici ascendenţi. Lăstunul are o anume alură şi o aerodinamică foarte reuşită. Este o pasăre înrudită cu rândunica. Alura lăstunului în zbor aduce foarte mult cu alura planorului”, a spus el.

Planorul realizat din materiale compozite va putea fi admirat luni seara la ora 18.00 în curtea Sinagogii Bistriţa unde va fi expus cu ocazia Centenarului Aviaţiei Române.

Cristiana Sabău