Produse de 2 mil. de lei, retrase din comerț. Stelian Dolha: Îndemn oamenii să vină și să facă reclamații

Peste 600 de persoane au depus reclamații la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Bistrița-Năsăud până la finalul lunii august, iar 70% dintre acestea au fost soluționate în favoarea oamenilor, a spus comisarul șef-adjunct Stelian Dolha. Restul reclamațiilor au fost distribuite către alte județe unde avea sediul operatorul economic sau au fost clasate pentru că nu prezentau probe. Au fost însă 435 de petenți care au primit răspuns favorabil de la CJPC Bistrița-Năsăud.

”Îi îndemn pe toți cetățenii să aibă încredere în Protecția Consumatorilor Bistrița-Năsăud, să vină și să facă acele reclamații, online, în scris ca să reușim să îi ajutăm”, a spus Stelian Dolha.

În primele opt luni au fost verificați un număr de 682 operatori economici de pe raza județului Bistrița-Năsăud din care la un număr de 255 operatori economici nu au fost constatate nereguli.

”Ar trebui dați ca exemplu de AȘA DA. În cazul lor s-au întocmit procese verbale de constatare. Au fost aplicate un număr de 303 avertismente, prima sancțiune care se aplică, iar eu am militat pentru această sancțiune. Au fost oprite temporar de la comercializare produse în valoare de 8346 lei, iar definitiv de la
comercializare produse în valoare de 1,8 milioane de lei”, a spus Stelian Dolha.

S-au aplicat 346 amenzi în valoare de 4,1 milioane pentru:

• produse sau servicii care în condiții normale pot pune în pericol viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor, inclusiv jucării. ”Jucăriile sunt dintr-un gel periculos pentru sănătate”
• produse care aveau la comercializare termenul de valabilitate/data minimă de durabilitate pentru produse nealimentare sau al datei-limită de consum pentru produse alimentare/data durabilității minimale stabilite de producător. ”Aproape la fiecare control descoperim produse expirate”.
• pentru condițiile tehnice stabilite de producător pe timpul transportului, manipulării și depozitării produselor. ”Sunt niște produse pentru sport pe care le-am găsit într-un magazin universal, iar în imagini este și o plasă care nu e depozitată corespunzător. Toate depozitele ar trebui să fie acoperite, dar foarte puține corespund”
• lipsa Registrului unic de control: ”Nici astăzi unii comercianți nu înțeleg că acest registru trebuie să fie la fiecare punct de lucru”
• diferență preț raft-casă de marcat: ”O practică incorectă. Pe raft avem produse cu un preț, iar la casa de marcat sunt prețuri diferite dacă suntem atenți. Am constatat multe nereguli”.
• existau expuse la comercializare produse aflate la promoție fără a avea produsul de referință. ”Adică trei plus unu gratis, dar fără să existe produsul singular”.

Amenzi mai mari, care trebuie achitate integral

Urmare a modificării legislației, cuantumul amenzilor s-a majorat substanțial. În acest sens prin Ordonanța nr.58/2022 au fost modificate și completate mai multe acte normative, printre care Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia Consumatorilor.

Practicile comerciale incorecte care sunt contrare cerinţelor diligenţei profesionale, deformează sau sunt susceptibile să deformeze în mod esenţial comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajunge sau căruia i se adresează ori al membrului mediu al unui grup, atunci când o practică comercială este adresată unui anumit grup de consumatori constituie contravenție și se sancționează de la 10.000 lei la 100.000 lei.

Practica comercială este considerată ca fiind acţiune înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe
consumator să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informaţiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

• existenţa sau natura produsului;
• principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziţia, accesoriile, asistenţa acordată după vânzare şi instrumentarea reclamaţiilor, modul şi data fabricaţiei sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificaţiile, originea geografică sau comercială, rezultatele care se pot obţine din utilizarea sa, rezultatele şi caracteristicile esenţiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului;
• perioada pentru care comerciantul se angajează, motivele utilizării practicii comerciale şi natura desfăşurării vânzării, precum şi toate declaraţiile sau toate simbolurile care ar induce o legătură între produs sau comerciant şi o sponsorizare sau o aprobare, direct ori indirect;
• preţul sau modul de calcul al preţului ori existenţa unui avantaj specific al preţului;
• necesitatea service-ului, a unei piese separate, a înlocuirii sau a reparării;
• natura, competenţele şi drepturile comerciantului sau ale reprezentantului său, cum ar fi: identitatea şi patrimoniul, calificările sale, statutul, autorizarea, afilierea sau legăturile sale, drepturile de proprietate industrială, de autor sau comercială ori recompense şi distincţii primite;
• drepturile consumatorului, inclusiv dreptul de a beneficia de reparare, de înlocuire sau de restituire a contravalorii ca urmare a rezoluţiunii contractului, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, sau riscurile pe care consumatorul le poate întâmpina – amenda fiind de la 20.000 lei la 100.000 lei;

O practică comercială este considerată agresivă dacă, în contextul prezentării situaţiei de fapt şi ţinând cont de toate caracteristicile şi circumstanţele, limitează sau este susceptibilă să limiteze în mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului mediu cu privire la produs, prin hărţuire, constrângere, inclusiv prin utilizarea forţei fizice sau prin influenţa nejustificată şi, prin urmare, determină sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei.

Practica comercială incorectă privind descrierea unui produs ca fiind „gratis”, „fără costuri” sau într-un mod similar, în cazul în care consumatorul trebuie să suporte alte costuri, în afară de costurile inevitabile ce rezultă din răspunsul la practica comercială şi din plata pentru livrarea sau ridicarea produsului se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei

Nerespectarea măsurilor de remediere dispuse de agenții constatatori, cum ar fi restituirea contravalorii sau înlocuirea produsului, este sancționată cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.

O altă noutate importantă este faptul că până acum contravenientul a avut posibilitatea de a achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, acum însă amenzile aplicate în temeiul Legii nr.363/2007 vor fi achitate în integralitate, fiind valabile cele de pe coloana albastră.

Supermarketurile se încadrează la cifre de afaceri de peste 50 de milioane de lei și riscă cele mai mari amenzi pentru practici comerciale incorecte.