Protestul magistraților continuă. Ce cauze vor judeca începând de astăzi

Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud întrunită în şedinţă în data de 9 ianuarie 2024, a stabilit că, începând cu data de 10 ianuarie 2024, se judecă doar cauzele prevăzute de lege ca fiind urgente şi cele apreciate ca atare de completul de judecată.

• Secţia I civilă: cauzele considerate de lege urgente, dosarele mai vechi de 10 ani, precum şi cauzele apreciate de fiecare complet de judecată ca fiind urgente raportat la motivele invocate;
• Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal: cauzele considerate de lege urgente (de ex. contestaţiile la executare – cale de atac, contestaţiile întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 77/2014 – cale de atac, cererile în anulare – ordonanţă de plată, căile extraordinare de atac, procedurile urgente vizate de Legea nr. 85/2014, respectiv de Legea nr. 85/2006, suspendare executare act administrativ şi act administrativ-fiscal, întemeiată pe prevederile art. 14 şi 15 alin. 1 teza finală din Legea nr. 554/2004, acţiunile întemeiate pe dispoziţiile art. 24-25 din Legea nr. 554/2004, litigii privind achiziţiile publice – Legea nr. 101/2016, ordonanţă preşedinţială – fond şi apel, asigurare dovezi, măsuri asigurătorii, suspendare provizorie a executării hotărârii judecătoreşti, incidente procedurale sau cereri în cauzele urgente, contestaţia privind tergiversarea procesului, plângeri contravenţionale – cale de atac), precum şi cauzele apreciate de fiecare complet de judecată ca fiind urgente raportat la motivele invocate;
• Secţia penală: cauze în care există măsuri preventive, măsurii asiguratorii, de siguranţă, cauze cu persoane aflate în stare de detenţie, cauze date în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, precum şi cauze apreciate de către completul de judecată ca fiind necesar a fi instrumentate.

Lista cauzelor ce se vor judeca pe perioada protestului va fi postată pe portalul Tribunalului Bistriţa-Năsăud cu cel puţin 1 zi înainte de termenul de judecată fixat.

Reamintim că Guvernul a propus prin ultima ordonanță de urgență, să dea sumele restante judecătorilor și procurorilor, 1,7 miliarde de lei, în titluri de stat, eșalonat, acesta fiind principalul motiv de nemulțumire, potențat de faptul că, în calculul sumelor restante, nu vor intra dobânzile în situația în care sumele au rezultat din diverse acte administrative.

Practica obișnuită este ca magistrații să deschidă procese pentru a obține diverse majorări de salarii (sau pensii), instanțele să le dea câștig de cauză, pentru ca, în final, prin decizii ale Parchetului General, Curților de Apel, Înaltei Curți sau CSM, adică prin acte administrative, dreptul obținut de câțiva să se extindă la toți procurorii și judecătorii.

Alt motiv de nemulțumire este acela că ordonanța prevede că pensiile speciale ale magistraților și personalului auxiliar de specialitate nu se vor indexa cu rata inflației în 2024.

În România, un magistrat se poate pensiona după 25 de ani de activitate în magistratură, potrivit noii legi, ceea ce înseamnă în jurul vârstei de 45 de ani, o anomalie chiar și raportat la Uniunea Europeană.

În UE există o singură țară cu o situație cumva similară – Letonia – potrivit Comisiei Europene. Acolo, magistrații se pot pensiona de la 50 de ani. În Portugalia, magistrații care au pensii speciale se pensionează la 65 de ani. Dar pensia specială este condiționată de 40 de ani de muncă, din care 25 obligatoriu în magistratură. În Germania, vârsta de pensionare este între 65 și 67 de ani, iar în Austria 63 de ani și jumătate. În Franța, vârsta de pensionare este 62 de ani, iar în Bulgaria este cea standard pentru toată lumea, peste 61 de ani la femei și 64 de ani la bărbați.