Psihologia poporului român nu încurajează schimbarea, ci cantonarea în ce suntem

”Într-o lume globală în care lucrurile se schimbă, toate dimensiunile noastre (ca popor-n.a) nu încurajează schimbarea, ci cantonarea în situația în care suntem și o atitudine de a rămâne cum suntem”, a spus prof. univ. dr. Daniel David, autorul cărții ”Psihologia poporului român”, la o conferință pe această temă care a avut loc la Sinagoga Bistrița.

Profesorul David a vorbit despre cele șase atribute psihoculturale pe care le-a analizat pentru a defini psihologia poporului român. Iată-le descrise chiar de domnia sa.

DISTRIBUIREA PUTERII SOCIALE : „Nu mă refer la puterea politică, ci la cum e distribuită puterea socială într-o anumită societate, chiar într-o grădiniță, cum e văzut directorul școlii și așa mai departe. Sunt țări în care puterea socială este distribuită în diverse zone, astfel încât niciuna nu devine foarte puternică, monopolizând controlul societății. Se controlează unele pe altele. În alte țări, puterea este concentrată în mâna unora, astfel încât puțini oameni ajung să conducă mulți oameni. Într-o astfel de cultură în care puterea este concentrată, apare ideea de șef. El e foarte important. E șef, nu e reprezentantul nostru. În cealaltă variantă, este mai degrabă văzut ca un reprezentant al celorlalți, nu ca șeful lor. Pe o scală între 0 și 100, în care valoarea medie este 50, observăm că România are un scor foarte mare de concentrare a puterii sociale, de 90. Este unul dintre cele mai mari scoruri din UE. În sine asta nu e bine sau rău. E pur și simplu o chestiune psihologică”.

EVITAREA INCERTITUDINII: ”Sunt anumite țări care privesc viitorul și impredictibilitățile pe care viitorul le aduce ca fiind oportunități de dezvoltare, adică șanse. Alte țări, alte culturi, se uită la viitor și la impredictibilitățile cu care acesta vine ca la un pericol. România are un scor foarte ridicat de evitarea incertitudinii, un scor de 90. Noi suntem o țară care vedem schimbările viitorului ca pe niște pericole, nu ca pe niște oportunități de dezvoltare”.

PRAGMATISM: ”Definit în sensul cum te raportezi la trecut și viitor. Sunt anumite țări care se proiectează în prezent și în viitor, și alte țări care sunt mereu orientate spre trecut pe care îl valorizează uitând de viitor. Aici, România e în jurul unei valorii medii”.

MASCULINITATEA: ”Definită prin prisma faptului că sunt țări în care competiția și asertivitatea sunt valorizate și acelea sunt țări masculine și altele în care se pune accent pe înțelegere, pe un fel de solidaritate în care fiecare primește câte ceva și e încurajată armonia. Acelea sunt țări feminine. Și aici România are un scor aproape de medie”.

AXA DE INDIVIDUALISM ȘI COLECTIVISM: ”În anumite țări, de obicei grupurile sociale se constituie în logica unei familii mai extinse. Altfel spus, construim grupuri pornind de la relații de cunoștințe, rudenie, prietenii. Acestea sunt societățile colectiviste. Într-o astfel de societate, când generezi astfel de grupuri, de obicei există o solidaritate mare în interiorul grupului, altfel spus ținem unii la alții, dar avem o suspiciune față de cei din afara grupului că ei sunt altfel decât noi, nu sunt de-ai noștri. Sunt alte țări în care grupurile sunt constituite pe bază de valori comune: nu suntem rude, poate nici nu suntem prieteni în prima fază, nu ne cunoaștem foarte bine, dar descoperim că avem valori comune, le punem împreună și constituim grupuri în forma comunităților, nu a colectivelor. Diferența este că, într-un grup de tip comunitar unde există o solidaritate mare în interiorul grupului, ca și în cea colectivistă, există o deschidere mult mai mare față de cei din afara grupului. Oricine din afara grupului care are valori similare nouă este binevenit în grup, nu sunt alții. Este profilul societăților individualiste, dar nu înseamnă egoism, ci că individul autonom cu valorile pe care le conștientizează, pune cu alt individ la un loc valorile și constituie un grup. Unele societăți au profilul individului autonom, iar altele colectivist. România avea în 2015 un profil dominant colectivist”.

MODUL CUM SE CONTROLEAZĂ COMPORTAMENTUL ÎNTR-O SOCIETATE: ”Sunt societăți în care comportamentul se controlează mai degrabă prin pedepse: se vânează greșeli, când ai greșit, ești pedepsit. Dacă faci lucrurile bine nimeni nu te laudă fiindcă se consideră că e normal așa ceva, dar când ai greșit, ai încurcat-o. Nu se folosesc recompense, ci pedepse. În alte culturi există o combinație între pedepse și recompense. De multe ori, pedepsele sunt mai influente. România are un scor foarte scăzut de indulgență, adică suntem o cultură în care de obicei controlăm comportamentul social mai degrabă prin pedepse decât prin recompense”.

Pornind de la toate acestea, prof. Daniel David a spus că: ”Profilul psihocultural al României nu e bun sau rău în sine, dar el devine mai eficient sau mai puțin eficient într-o țară în funcție de modelul de dezvoltare pe care îl are țara respectivă, de cum vrea să fie și de zona geopolitică în care se integrează”.

”Noi ne-am integrat fără să ne forțeze nimeni și în NATO, și în UE, într-un spațiu vestic. Asta e foarte bine, numai că România nu a fost pregătită pentru integrarea în spațiul vestic din punct de vedere psihocultural și anume: spațiul vestic este construit pe două valori fundamentale care nu sunt doar diferite față de valorile României, ci și în opoziție cu ele. Spațiul vestic este construit pe ideea individului autonom, nu colectivist, și pe ideea descentralizării puterii sociale, nu pe ideea concentrării puterii sociale. O țară care are axa de valori în opoziție cu spațiul în care a intrat are niște probleme majore fiindcă aproape toate instituțiile pe care noi trebuie să le asumăm în educație, în sănătate, în economie, toate regulile au fost gândite într-o altă logică psihoculturală, nu pentru individul colectivist, ci pentru cel autonom, nu pentru o țară cu puterea centralizată în care șeful contează, ci pentru o țară cu puterea descentralizată.

De aceea avem, din punctul meu de vedere, probleme ca noi, ca țară, să nu reușim să ne folosim potențialul legat de mărimea teritoriului, mărimea populației, să fim un actor puternic în spațiul vestic. Deși am aderat, nu ne-am integrat bine. Nu reușim să fim la înălțimea potențialului. Totdeauna când trebuie să asumăn niște instituții ne trezim – vechea problemă cu teoria formelor fără fond – că preluăm niște instituții pe hârtie, dar nu le putem implementa în viața de zi cu zi pentru că ele sunt gândite pe alt fond cultural sau, dacă cumva le implementăm, le disorsionăm într-un asemenea hal încât nu mai seamănă cu ce au fost acolo de unde le-am luat. Asta este după mine o problemă majoră a țării legată și de faptul că mulți nici nu conștientizează acest lucru”, a spus David.

Ca să ilustreze, el a dat exemplul unui ministru care a fost întrebat de ce și-a angajat fiica în subordinea lui: ”Este o întrebare care vine pe logica unui om autonom, de descentralizarea puterii și de instituții și proceduri, iar ministrul a răspuns pe logica colectivistă: nu e datoria unui tată să aibă grijă de fiica lui? Ce poți să spui? Este o ciocnire între două filosofii diferite”.

De asemenea, a amintit și de primii ani de politică de la noi când toți parlamentarii și-au angajat rudele în cabinete.

”Cum se cheamă asta? Conflict de interese. Nici nu le-a trecut prin cap că e o problemă gravă din punct de vedere legal. Un alt exemplu: într-o logică a individului colectivist, mereu contează relațiile interpersonale în timp ce în logica individului autonom, contează procedurile și instituțiile. Când sunt în SUA și am o problemă de rezolvat întreb care e procedura. În România, mereu – chiar și eu sunt tentat să întreb – nu știi pe cineva la Primărie? Nici nu contează procedura trebuie să știi pe cineva care te poate ajuta”.

Prof. David a făcut apoi o comparație între SUA și România din punctul de vedere al valorilor psihoculturale.

”Nu vreau să cred că profilul SUA este superior profilului nostru, nu discutăm în acești termeni, dar cred că profilul nostru psihocultural nu e prea funcțional pentru spațiul în care noi ne-am integrat din motivele pe care le-am descris. Valorile fundamentale: colectivismul nostru și concentrarea puterii intră în opoziție cu valorile fundamentale ale spațiului vestic. În acest moment, în spațiul UE sunt doar câteva țări care au profil colectivist: noi, Bulgaria, Grecia, Croația, Slovenia și Portugalia, dar scorul nostru e mare. Nici aceste țări nu o duc foarte bine economic în spațiul UE, dar, de foarte multe ori, unele din aceste țări nu au celelalte dimensiuni problematice. Și dacă sunt colectiviste, au un scor mai scăzut de evitare a incertitudinii sau de concentrare a puterii sociale. Într-o lume globală în care lucrurile se schimbă, toate dimensiunile noastre nu încurajează schimbarea, ci cantonarea în situația în care suntem și o atitudine de a rămâne cum suntem”, a declarat el.

În viitor, a spus prof. David, se vor face studii și comparații pe județe ca să poată fi legate profilurile psihologice cu indicatori socio-econoimici, politici.

”Dacă comparăm acest profil în cele trei mari regiuni istorice, Transilvania, Țara Românească și Moldova pe aceste atribute psihoculturale nu sunt diferențe mari chiar dacă noi, în Ardeal, ne condierăm mai autonomi și mai puțin colectiviști, scorurile nu sunt radical diferite”, a spus el.

În ce privește generațiile active în societate, profesorul David a explicat care sunt indivizii cei mai tributari acestui mod de a gândi tradiționalist.

”Cei născuți între 1946 și 1964 se numesc Generația Baby Boom. Profilul tradițional este susținut de majoritatea generației seniorilor, cam de jumătate din Generația X – născută între 1965-1980 – , adică cei care au apucat să termine o școală, să lucreze și au fost grevați cumva de valorile comuniste și de o mică parte din Generația Mileniarilor – născută între 1981 și 1996. Și dintre tineri sunt unii care au acest profil, dar nu într-un număr mare. Mai congruenți cu spațiul vestic sunt o mică parte dintre seniori, cei mai emancipați, mai luminați, cam jumătate din Generația X, cea mai tânără care era în școală la Revoluție și de o mare parte din Generația Mileniarilor. Deci, dacă nu facem nimic, profilul va fi tot mai congruent cu spațiul vestic prin faptul că mileniarii vor ajunge în poziții de putere socială și o să schimbe profilul”, a spus el.

Ca o concluzie, prof. David a afirmat: ”Nu spun că cei cu profil mai vestic sunt mai morali, au un comportament mai etic, sunt mai inteligenți și mai creativi ca ceilalți. Nu spun asta. Spun doar că, sub aspectul acestor aspecte psihoculturale, sunt mai congruenți cu spațiul vestic, ceea ce este absolut normal, ei trăind într-un spațiu global, inclusiv cu ajutorul internetului”.