Actualitate

Psihologia poporului român nu încurajează schimbarea, ci cantonarea în ce suntem

”Într-o lume globală în care lucrurile se schimbă, toate dimensiunile noastre (ca popor-n.a) nu încurajează schimbarea, ci cantonarea în situația în care suntem și o atitudine de a rămâne cum suntem”, a spus prof. univ. dr. Daniel David, autorul cărții ”Psihologia poporului român”, la o conferință pe această temă care a avut loc la Sinagoga Bistrița.

Profesorul David a vorbit despre cele șase atribute psihoculturale pe care le-a analizat pentru a defini psihologia poporului român. Iată-le descrise chiar de domnia sa.

DISTRIBUIREA PUTERII SOCIALE : „Nu mă refer la puterea politică, ci la cum e distribuită puterea socială într-o anumită societate, chiar într-o grădiniță, cum e văzut directorul școlii și așa mai departe. Sunt țări în care puterea socială este distribuită în diverse zone, astfel încât niciuna nu devine foarte puternică, monopolizând controlul societății. Se controlează unele pe altele. În alte țări, puterea este concentrată în mâna unora, astfel încât puțini oameni ajung să conducă mulți oameni. Într-o astfel de cultură în care puterea este concentrată, apare ideea de șef. El e foarte important. E șef, nu e reprezentantul nostru. În cealaltă variantă, este mai degrabă văzut ca un reprezentant al celorlalți, nu ca șeful lor. Pe o scală între 0 și 100, în care valoarea medie este 50, observăm că România are un scor foarte mare de concentrare a puterii sociale, de 90. Este unul dintre cele mai mari scoruri din UE. În sine asta nu e bine sau rău. E pur și simplu o chestiune psihologică”.

EVITAREA INCERTITUDINII: ”Sunt anumite țări care privesc viitorul și impredictibilitățile pe care viitorul le aduce ca fiind oportunități de dezvoltare, adică șanse. Alte țări, alte culturi, se uită la viitor și la impredictibilitățile cu care acesta vine ca la un pericol. România are un scor foarte ridicat de evitarea incertitudinii, un scor de 90. Noi suntem o țară care vedem schimbările viitorului ca pe niște pericole, nu ca pe niște oportunități de dezvoltare”.

PRAGMATISM: ”Definit în sensul cum te raportezi la trecut și viitor. Sunt anumite țări care se proiectează în prezent și în viitor, și alte țări care sunt mereu orientate spre trecut pe care îl valorizează uitând de viitor. Aici, România e în jurul unei valorii medii”.

MASCULINITATEA: ”Definită prin prisma faptului că sunt țări în care competiția și asertivitatea sunt valorizate și acelea sunt țări masculine și altele în care se pune accent pe înțelegere, pe un fel de solidaritate în care fiecare primește câte ceva și e încurajată armonia. Acelea sunt țări feminine. Și aici România are un scor aproape de medie”.

AXA DE INDIVIDUALISM ȘI COLECTIVISM: ”În anumite țări, de obicei grupurile sociale se constituie în logica unei familii mai extinse. Altfel spus, construim grupuri pornind de la relații de cunoștințe, rudenie, prietenii. Acestea sunt societățile colectiviste. Într-o astfel de societate, când generezi astfel de grupuri, de obicei există o solidaritate mare în interiorul grupului, altfel spus ținem unii la alții, dar avem o suspiciune față de cei din afara grupului că ei sunt altfel decât noi, nu sunt de-ai noștri. Sunt alte țări în care grupurile sunt constituite pe bază de valori comune: nu suntem rude, poate nici nu suntem prieteni în prima fază, nu ne cunoaștem foarte bine, dar descoperim că avem valori comune, le punem împreună și constituim grupuri în forma comunităților, nu a colectivelor. Diferența este că, într-un grup de tip comunitar unde există o solidaritate mare în interiorul grupului, ca și în cea colectivistă, există o deschidere mult mai mare față de cei din afara grupului. Oricine din afara grupului care are valori similare nouă este binevenit în grup, nu sunt alții. Este profilul societăților individualiste, dar nu înseamnă egoism, ci că individul autonom cu valorile pe care le conștientizează, pune cu alt individ la un loc valorile și constituie un grup. Unele societăți au profilul individului autonom, iar altele colectivist. România avea în 2015 un profil dominant colectivist”.

MODUL CUM SE CONTROLEAZĂ COMPORTAMENTUL ÎNTR-O SOCIETATE: ”Sunt societăți în care comportamentul se controlează mai degrabă prin pedepse: se vânează greșeli, când ai greșit, ești pedepsit. Dacă faci lucrurile bine nimeni nu te laudă fiindcă se consideră că e normal așa ceva, dar când ai greșit, ai încurcat-o. Nu se folosesc recompense, ci pedepse. În alte culturi există o combinație între pedepse și recompense. De multe ori, pedepsele sunt mai influente. România are un scor foarte scăzut de indulgență, adică suntem o cultură în care de obicei controlăm comportamentul social mai degrabă prin pedepse decât prin recompense”.

Pornind de la toate acestea, prof. Daniel David a spus că: ”Profilul psihocultural al României nu e bun sau rău în sine, dar el devine mai eficient sau mai puțin eficient într-o țară în funcție de modelul de dezvoltare pe care îl are țara respectivă, de cum vrea să fie și de zona geopolitică în care se integrează”.

”Noi ne-am integrat fără să ne forțeze nimeni și în NATO, și în UE, într-un spațiu vestic. Asta e foarte bine, numai că România nu a fost pregătită pentru integrarea în spațiul vestic din punct de vedere psihocultural și anume: spațiul vestic este construit pe două valori fundamentale care nu sunt doar diferite față de valorile României, ci și în opoziție cu ele. Spațiul vestic este construit pe ideea individului autonom, nu colectivist, și pe ideea descentralizării puterii sociale, nu pe ideea concentrării puterii sociale. O țară care are axa de valori în opoziție cu spațiul în care a intrat are niște probleme majore fiindcă aproape toate instituțiile pe care noi trebuie să le asumăm în educație, în sănătate, în economie, toate regulile au fost gândite într-o altă logică psihoculturală, nu pentru individul colectivist, ci pentru cel autonom, nu pentru o țară cu puterea centralizată în care șeful contează, ci pentru o țară cu puterea descentralizată.

De aceea avem, din punctul meu de vedere, probleme ca noi, ca țară, să nu reușim să ne folosim potențialul legat de mărimea teritoriului, mărimea populației, să fim un actor puternic în spațiul vestic. Deși am aderat, nu ne-am integrat bine. Nu reușim să fim la înălțimea potențialului. Totdeauna când trebuie să asumăn niște instituții ne trezim – vechea problemă cu teoria formelor fără fond – că preluăm niște instituții pe hârtie, dar nu le putem implementa în viața de zi cu zi pentru că ele sunt gândite pe alt fond cultural sau, dacă cumva le implementăm, le disorsionăm într-un asemenea hal încât nu mai seamănă cu ce au fost acolo de unde le-am luat. Asta este după mine o problemă majoră a țării legată și de faptul că mulți nici nu conștientizează acest lucru”, a spus David.

Ca să ilustreze, el a dat exemplul unui ministru care a fost întrebat de ce și-a angajat fiica în subordinea lui: ”Este o întrebare care vine pe logica unui om autonom, de descentralizarea puterii și de instituții și proceduri, iar ministrul a răspuns pe logica colectivistă: nu e datoria unui tată să aibă grijă de fiica lui? Ce poți să spui? Este o ciocnire între două filosofii diferite”.

De asemenea, a amintit și de primii ani de politică de la noi când toți parlamentarii și-au angajat rudele în cabinete.

”Cum se cheamă asta? Conflict de interese. Nici nu le-a trecut prin cap că e o problemă gravă din punct de vedere legal. Un alt exemplu: într-o logică a individului colectivist, mereu contează relațiile interpersonale în timp ce în logica individului autonom, contează procedurile și instituțiile. Când sunt în SUA și am o problemă de rezolvat întreb care e procedura. În România, mereu – chiar și eu sunt tentat să întreb – nu știi pe cineva la Primărie? Nici nu contează procedura trebuie să știi pe cineva care te poate ajuta”.

Prof. David a făcut apoi o comparație între SUA și România din punctul de vedere al valorilor psihoculturale.

”Nu vreau să cred că profilul SUA este superior profilului nostru, nu discutăm în acești termeni, dar cred că profilul nostru psihocultural nu e prea funcțional pentru spațiul în care noi ne-am integrat din motivele pe care le-am descris. Valorile fundamentale: colectivismul nostru și concentrarea puterii intră în opoziție cu valorile fundamentale ale spațiului vestic. În acest moment, în spațiul UE sunt doar câteva țări care au profil colectivist: noi, Bulgaria, Grecia, Croația, Slovenia și Portugalia, dar scorul nostru e mare. Nici aceste țări nu o duc foarte bine economic în spațiul UE, dar, de foarte multe ori, unele din aceste țări nu au celelalte dimensiuni problematice. Și dacă sunt colectiviste, au un scor mai scăzut de evitare a incertitudinii sau de concentrare a puterii sociale. Într-o lume globală în care lucrurile se schimbă, toate dimensiunile noastre nu încurajează schimbarea, ci cantonarea în situația în care suntem și o atitudine de a rămâne cum suntem”, a declarat el.

În viitor, a spus prof. David, se vor face studii și comparații pe județe ca să poată fi legate profilurile psihologice cu indicatori socio-econoimici, politici.

”Dacă comparăm acest profil în cele trei mari regiuni istorice, Transilvania, Țara Românească și Moldova pe aceste atribute psihoculturale nu sunt diferențe mari chiar dacă noi, în Ardeal, ne condierăm mai autonomi și mai puțin colectiviști, scorurile nu sunt radical diferite”, a spus el.

În ce privește generațiile active în societate, profesorul David a explicat care sunt indivizii cei mai tributari acestui mod de a gândi tradiționalist.

”Cei născuți între 1946 și 1964 se numesc Generația Baby Boom. Profilul tradițional este susținut de majoritatea generației seniorilor, cam de jumătate din Generația X – născută între 1965-1980 – , adică cei care au apucat să termine o școală, să lucreze și au fost grevați cumva de valorile comuniste și de o mică parte din Generația Mileniarilor – născută între 1981 și 1996. Și dintre tineri sunt unii care au acest profil, dar nu într-un număr mare. Mai congruenți cu spațiul vestic sunt o mică parte dintre seniori, cei mai emancipați, mai luminați, cam jumătate din Generația X, cea mai tânără care era în școală la Revoluție și de o mare parte din Generația Mileniarilor. Deci, dacă nu facem nimic, profilul va fi tot mai congruent cu spațiul vestic prin faptul că mileniarii vor ajunge în poziții de putere socială și o să schimbe profilul”, a spus el.

Ca o concluzie, prof. David a afirmat: ”Nu spun că cei cu profil mai vestic sunt mai morali, au un comportament mai etic, sunt mai inteligenți și mai creativi ca ceilalți. Nu spun asta. Spun doar că, sub aspectul acestor aspecte psihoculturale, sunt mai congruenți cu spațiul vestic, ceea ce este absolut normal, ei trăind într-un spațiu global, inclusiv cu ajutorul internetului”.

Etichete

15 comentarii

  • Nu știu cum se măsoară individualismul, de s-a ajuns la concluzia că românii sunt mai colectiviști ca occidentalii.
    Eu constat că este exact pe dos! Românii sunt individualiști iar scandinavii sunt colectiviști!
    Nu vedeți că în România fiecare își aranjează apartamentele și își fac case frumoase iar pe casa scării și în jurul blocului totul este distrus? Că nu vor să cedeze 1m. de pământ să poată face primăria trotuare?
    Că pun bidoane pe trotuar (domeniu public) să nu le ocupe cineva “locul de parcare” loc de parcare care de fapt nu este al lor. Este comun.
    In Scandinavia la meciurile de fotbal din Liga 1 pe stadioane sunt VOLUNTARI la casa de bilete, control, etc.
    Antrenorii din toate cluburile sportive sau de dans (copii vârsta 4-14) sunt voluntari!
    Voluntari la magazinele second hand ale Crucii Roșii!
    Voluntari la unele muzee!
    Tot felul de asociații comunitare, locale de genul “Salvarea Morii de apă”, “ Restaurarea Podului de lemn”. Strâng ei bani, găsesc Meșteri și restaurează!
    Îi interesează clima, refugiații, unii dintre ei NU MAI ZBOARĂ cu avionul, pentru a nu distruge planeta noastră a tuturor! Politicienii merg cu trenul în deplasare, pentru că este mai VERDE decât Taromul lor.
    Unii nu mai mănâncă carne de vită, pentru că vacile emit gaz metan și poluează planeta noastră a tuturor.
    Nu este o intimplare că agreat Thunberg este din Scandinavia. Scandinavilor le pasă de comunitate, umanitate.
    Românii sunt individualiști. Nu colectiviști!

    • Bună dimineața,

      Sunt total de acord cu d-voastra. Ați pus punctul pe ei. De-a lungul anilor, la concluzia asta am ajuns și eu că românii sunt individualiști. Nu colectiviști. Îmi pare rău s-o spun, dar din pacate, asta e realitatea.

      O zi frumoasa tuturor!
      Bianca
      Traducator

    • S-a ajuns la concluzia că românii sunt colectiviști, pentru că își ajută familia! Adică nepotism! Își angajează fiii, nurorile prin instituții etc. Ăsta e colectivism?
      După părerea mea, colectivism este atunci când îi ajuți pe cei pe care nu-i cunoști. Oameni pe care nu i-ai întâlnit niciodată, cum ar fi: șomeri, persoane cu handicap, persoane din zonele defavorizate, etc.
      Dacă pe tine te interesează doar rudele de gradul 1,2,3 sau prietenii apropiați, iar de restul românilor nu îți pasă……cum doamne s-a ajuns la concluzia că românii sunt colectiviști?
      Familia este colectivul? Și restul națiunii ce este?

    • De acord cu observatiile si rezervele dvs ( bine ca au fost exprimate aici, pe o retea sociala ca Facebook ati fi fost imediat insultat de trolli si postaci ) . Sentintele , generalizarile si extrapolarile formulate cu atata usurinta in aceasta conferinta sunt deconcertante : ”

      ”Într-o lume globală în care lucrurile se schimbă, toate(s.n.) dimensiunile noastre (ca popor-n.a) nu încurajează schimbarea, ci cantonarea în situația în care suntem și o atitudine de a rămâne cum suntem”, ;

      ”Noi ne-am integrat fără să ne forțeze nimeni și în NATO, și în UE, într-un spațiu vestic. Asta e foarte bine, numai că România nu a fost pregătită pentru integrarea în spațiul vestic din punct de vedere psihocultural” ;

      ” … profilul nostru psihocultural nu e prea funcțional (s.n.) pentru spațiul în care noi ne-am integrat…” etc.,etc.

      Este foarte mult de spus , dar profesorul Daniel David, cu profilul psihocultural al poporului roman cu tot , reuseste sa se contrazica singur : ”

      „Foarte interesant (s.n.) la români este că, la acelaşi profil psihologic de adâncime(s.n.), în funcţie de context, profilul de suprafaţă(s.n.) este diferit (?!-s.n.) . Adică cineva care gândeşte pe formula «las’ că merge şi aşa», într-un alt context poate deveni responsabil şi muncitor. Te aştepţi ( s.n.) ca, dacă cineva e leneş şi neinteresat de rigoare în ţară, să fie «şmecher» peste tot (s.n.) ”.
      https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/studiu-s-a-schimbat-poporul-roman–ultimul-secol-spiritul-turma-complexul-inferioritate-1_5344d8450d133766a89f16fe/index.html
      In realitate , tezele profesorului Daniel David ( “ profilul psihocultural al poporului roman “ ; “ psihologia poporului român nu încurajează schimbarea”, “nu suntem pregatiti psihocultural pentru Uniunea Europeana” , etc. ) sunt generalizari fortate si paralogisme care fac abstractie de realitatea istorica si sterg granita dintre victime si vinovati ( e ca si cum am spune ca regimul comunist nu a fost impus de comunisti ci de psihologia poporului roman, iar pentru jaful care urmat nu sunt de vina niste penali ci “ profilul psihocultural” al romanilor.

  • domnule profesor un pic de originalitate nu ar fi stricat. In articol nu se pomeneste nicmik dar sper ca macar in cartea dv sa citati complet teoria lui Hoftede a dimensiunilor interculturale. Despre denumirile generatiilor aici faceti o confuzie din punctul meu de vedere. Aceste denumiri sunt valide pentru societatea americana si scot in evidenta niste trasaturi sociale a tinerilor crescuti in respectivele medii. Totusi intrucat mediul politco-social roman a fost si este diferit radical de mediul de peste ocean asa ca nu as folosi aceleasi denumiri in caracterizarea generatiilor de pe aceste meleaguri. Apreciez totusi faptul ca ati adus in discutie pozitionarea romaneasca din acest punct de vedere si mi-as dori sa vad ce propuneri concrete aveti de abordare a problemelor locale avand la baza aceste pozitionari.

    • A pomenit, dar noi nu am rescris tot ce s-a spus, am selectat ce am considerat noi interesant din ce a spus. Dacă voiați să-l certați, puteați veni la conferință. A existat și o secțiune de întrebări și răspunsuri.

  • Nu se schimba nimic in tara asta deoarece toti care conduc sunt niste plafonati de comunisti sau pur si simplu niste incompetenti pusi in functii politic. Nu sunt in stare sa copieze pe cei din vest. Este ca si cum spui ca esti ortodox dar nici nu sti cum si ce sunt si alte religii dar nici nu vrei sa stii despre ele. Este ca si mancarea traditionala, sarmale, carnati, zacusca ca doar noi spunem ca este cea mai buna… aiurea, asa credem noi. Este un las fierbinti unde nu se intampla nimic.

  • Eu cred că e bine explicat, colectivismul românesc a fost dat de asocierea indivizilor pentru o supraviețuire atipică.
    E excelent că dl Daniel David a ajuns la Bistrița și totuși un pic dezamăgit despre evitarea subiectului influenței religiei (promovată de Stat ca un sine qua non pentru stabilirea identității de român) în construirea profilului psihologic.
    E riscantă în societatea românească confruntarea cu superstițiile maselor de oameni needucate care au zero interes pentru știință și înțelegerea în general a Vieții și Universului, de obicei.
    Geologia e știință înlocuită de o propoziție- Dumnezeu a făcut Pământul în pofida datării cu carbon, a evidenței fosilelor, Biologia evoluționară(care by the way e confirmată zilnic chiar în cazul oamenilor vezi tribul Bajau care datorită stilului de viață marin au dezvoltat capacitatea de a rămâne 13 minute sub apă https://www.hakaimagazine.com/features/born-to-swim/ copiii Moken care au o vedere adaptată mediului marin), populațiile africane care au început să aibă gene împotriva malariei etc..
    La noi există Biserica și Popa care dețin adevărul ultim universal, romanțat la ,…..satul și imaginarul românesc.
    În timp ce în alte societăți se repetă de mii de ori- Știința e la baza bunăstării colective, a avansului tehnologic, îmbunătățirii condițiilor sociale și de viață..la noi..biserica și noțiuni abstracte, plus o viziune medievală a lumii exterioare.
    Da există oameni de știință adevărați, există pasionați de tehnologie, dar mai degrabă sunt percepuți atipici, anormali și excepții nu e norma.

    Vedem ce va urma, avem un nou guvern, un nou film despre Colectiv care ne arată dimensiunea *profesionalismului* românesc…s-au reprodus echipamente occidentale dar se vede clar că la intervenții competențele nu sunt acolo…(poate și din pricina politicilor de selecție a cadrelor în instituții care se fac după principiul cunoștințelor relațiilor).
    Goodbye to Gravity mi-a părut la momentul respectiv una dintre formațiile care aduceau cultura populară muzicală la nivelul internațional.
    Poate nu degeaba curentele metal etc erau considerate un gen de elitism ciudat de către majoritatea populației. În efect reflectau expresia artistică a celor mai dotați și strălucitori tineri, cu preocupări diferite din societate, dorința de rebeliune, de a schimba status-quo care intervine în societate la anumite momente..
    E nevoie de oameni care să provoace schimbarea, transformarea în momente de echilibru rutinier care nu permit evoluția.
    Nu știu de ce, dar găsesc mottoul British Royal Academy, de actualitate
    Nullius in verba
    https://www.youtube.com/watch?v=mtDHvKJYzhU

    • Există o imensă diferență de interpretare a Vieții din partea celor care încearcă să vadă lumea pe o bază factuală lansând ipoteze care ameioreazā corectează „adevărurile” anterioare versus celor care au un răspuns unic, punctual, general universal dar pe planul evidențelor palpabile simțurilor sau cunoaşterii umane, sunt mai mult de natură speculativă .
      Sunt cărți, povestiri , mituri mai vechi decât Biblia. Ba mai mult Biblia înglobează părți din aceste produse ale umanității
      Religii de asemeni mai vechi şi diferite decât religia creştină. Politeismul vs monoteism. Mai recent unii autori se orientează spre corelația ipoteza apariției religiei în societatea umană odată cu apariția aglomerărilor urbane, ieşirea din comunitățile mici ( grupuri formate în jurul a câtorva familii unde supravegherea era facilă social) spre oraşe cu mii de locuitori unde normele de supraviețuire conviețuire erau mult mai complexe deci o necesitate de a preveni un haos printr-o formă de control social.
      Acum privind.”specificul” local, religia.oficială Biserica Ortodoxă nu are istoric mai mult de câteva sute de ani. E o invenție socială nu un Adevăr care e Imuabil din orice perspectivă.
      Celții din județ la Fântânele aveau un sistem de credință total diferit, dacii la fel până la urmă uman suntem urmaşii combinațiilor genetice între diferitele populații care s-au perindat. Identitatea e o chestiune de interpretare şi educație.socială. Un copil orfan adoptat din România poate deveni un american protestant , un copil orfan adoptat în Ankara., un cetățean turc musulman. Religia e subiectivă ține de poveştile şi sistemul de credințe care se transmit prin educație copiilor.
      Ritualurile sunt specifice fiecărui sistem de credință şi o modalitate de a repeta..paralela cu învățarea prin memorizare.
      Religia e nulă în a explica a posteriori evoluția reală a Vieții pe Pământ vezi cele 5 extincții majore documentate, fenomenele climatice, epidemiile , religia e nulă în a explica a priori amenințările existențiale de care nu suntem la curent gen meteoriți, asteroizi pe o traiectorie de coliziune cu Pământul, a fost incapabilă să explice cometele…erau un semn de rău augur , au trebuit oameni ca să explice , avem telescoape, sateliți Huble etc.
      Ideea că un os chiar şi a unui sfânt e capabil de a servi ca şi legătură cu o Divinitate, instrument de tămăduire e de o prostie extremă, dar general acceptată pentru că filozofic vorbind atunci când auzi un discurs local bazat pe Țuțea, Noica etc.. dar eşti complet ignorant să deschizi cărțile unui Daniel Denett de exemplu, ca să vezi un alt punct de vedere, o altă perspectivă..denotă ceva.
      Stagnare, izolare, reducționism simplificat.

    • Moartea e un fenomen natural nicidecum un procces de triere.
      Altfel cimiterele sunt pline de morți ce aşteaptă să fie salvați şi resuscitați.
      Faptul că poporul e religios nu e nici un miracol. Mâine se scoate religia din şcoli , în 25 ani religia e o amintire pentru marea majoritate a populației.

  • Ba da , se administreaza singuri cu mici exceptii si mai ales cand ajung sa manuiasca bani publici, atunci sa vedeti ce bine se organizeaza in folos propriu. In ce ma priveste sunt nepot de CHIABUR si nu am nevoie de nimic de la administratia romaneasca hoata si incapabila.. …PUNCT !!!

  • Acest popor este ok. Cei din exterior ne conduc si tot ei sunt cei care ne arată că nu facem bine.
    Acest popor are rezistență la schimbare deoarece noul s-a dovedit a fi mai mult dezavantajos.
    După 1989 s-a făcut mai mult rău decât așteptatul bine: nu mai avem predictibilitate și controlabilitate, valorile sunt inversate, hrana este de foarte proasta calitate, nu mai avem timp ( și devenim personalitate de tip A), diferente sociale foarte mari, manipulare uriașă și etc.

Apasă aici ca să comentezi

Dă-i un răspuns lui Branzoi Cancel

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS