Revolte tardive la Bistriţa şi Mureşenii Bârgăului

După două ierni în care au ruginit instalaţiile de milioane de euro de pe Dealul Cocoşului, iar străzile din oraş s-au tot degradat, un cetăţean e revoltat că Primăria Bistriţa a aruncat banii publici – şi s-a mai şi îndatorat – pentru o pârtie inutilă, în timp ce putea moderniza infrastructura acestui oraş.

Bravo lui, ce să zic? Doar că e prea târziu. Cam cu 10 ani mai târziu decât trebuia. La vremea respectivă, când unii ţipau ca din gură de şarpe că se aruncă bani de pomană într-un deal la joasă altitudine pe care nu se va putea schia, că vine încălzirea globală peste noi, alţii au girat prin votul lor un proiect megalomanic. Apoi l-au mai girat încă de două ori fie neprezentându-se la vot, fie punând din nou ştampila pe autorul lui, cel care declara, încă dinainte de a fi ales că „banii pe care îi plasăm în străzile modernizate nu aduc alţi bani. Pe când dacă vom realiza Complexul Wonderland, de acolo vor veni mulţi bani la bugetul municipiului”.

Ce să vezi? Nu a venit niciun leu, ba s-au mai dus şi alţii. Totuşi, Ovidiu Creţu nu e la primul mandat, ci la al treilea. Nu a venit cu această teorie în 2016 când a fost reales, ci în 2008 când a fost ales prima oară. E limpede ca lumina zilei că cei care l-au preferat au fost de acord cu el, iar cei care l-au reales, de asemenea. Cei care aţi stat acasă veţi spune că nu aţi avut pe cine alege. Puteaţi participa la vot să tăiaţi toate numele de pe buletin dacă vi se păreau toţi incompetenţi şi să obligaţi partidele politice să caute alţi candidaţi mai buni. Nu v-a păsat. Aţi crezut că veţi sancţiona pe toată lumea dacă vă întoarceţi de pe o parte pe alta în pat în ziua votului. Azi, când circulaţi pe străzi cu gropi, meditaţi la ce aţi făcut. E vina voastră că oraşul arată aşa cum arată, că avem milioane de euro îngropate într-un deal. Primarul în funcţie a fost cinstit. V-a spus din prima ce vrea să facă şi chiar şi-a respectat programul. Voi aţi fost de acord votându-l sau neprezentându-vă la vot. În felul acesta v-aţi pierdut dreptul la contestat. Înduraţi! Ce se întâmplă azi la Bistriţa e opera voastră. Un om nu ar fi putut face nimic dacă nu i-aţi fi dat voturile voastre şi puterea de a decide ce face cu banii publici.

Un protest la fel de tardiv e şi cel de la Mureşenii Bârgăului, pentru trotuare. Trebuia făcut în anul 2007, când a fost reabilitat DN 17 şi primar al comunei Tiha Bârgăului era Vasile Dologa (PNL), un om pe care nu-l scoteai din birou decât cel mult ca să pupe mâna doamnei Udrea pe care o adula. Pe vremea lui se tăiau în draci pădurile din Tiha, dar şi pe el oamenii l-au ales şi reales până în 2016. Adică aproape la nesfârşit. Probabil fiindcă le plăcea şi jaful din păduri, şi statul lui în birou toată ziua.

Când s-a reabilitat DN 17 pe tronsonul respectiv, ministru al Transporturilor era Ludovic Orban, liberal vechi de-al primarului. Când a venit să vadă cum arată drumul, la Josenii Bârgăului, comună condusă atunci de un PSD-ist, Tudorel Ciotmonda, oamenii s-au plâns că, în urma modernizării drumului, au rămas fără trotuare, care nu au fost prinse în proiectul inițial.  Orban a cerut constructorului și firmei de consultanță să caute soluții și pregătească un alt proiect în acest sens:  „Dumneavostră vi se pare normal? Deci pe noi ne-a interesat drumul național și să ne doară în papuci de oamenii care locuiesc aici?”, i-a criticat Orban pe constructori și pe firma de consultanță, care au vrut să îi atragă atenția că toate comunele de pe Valea Bârgăului vor veni să ceară bani pentru trotuare, dacă se vor aloca bani pentru comună Joseni. Dar nu a fost aşa. La Tiha, nimeni nu a cerut nimic. Probabil le-a spus primarul oamenilor din comună să nu-l „facă de minune” în ochii propriului partid aflat la guvernare. Şi cei din Tiha au tăcut ca să nu-l supere pe primar. Nu au mai fost revoltaţi, nu au blocat drumul, şi-au văzut de tăiat pădurea lor. Başca au mai şi cerut tone de bani pentru pământul pe care trebuia făcut drumul, ceea ce a întârziat şi mai mult lucrările de reabilitare.

În 2005, scriam pentru România Liberă o ştire care suna astfel: „Țăranii din comuna Tiha Bârgăului au câștigat sume frumoase de la stat, întrucât Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România i-a despăgubit cu sume importante pentru terenurile pe care se va extinde DN 17 în urma reabilitării”.

Viceprimarul de atunci al comunei Tiha Bârgăului, Grigore Oniga, îmi spunea că, în prima etapă au primit despăgubiri 20 de familii care aveau titluri de proprietate pentru terenurile din fața caselor prin preajma cărora trece șoseaua, iar în cea de-a doua etapă vor mai fi despăgubite alte 10 care însă vor fi expropiate, fiindcă nu au reglementat legal statutul terenurilor: „În medie s-a stabilit un preț de vânzare de 8 euro pe metrul pătrat, iar oamenii au fost mulțumiți. Au negociat cât au putut cu reprezentanții unei comisii de la județ. Avem însă și o familie care a primit peste un miliard de lei vechi pentru terenul pe care l-a cedat statului, a spus viceprimarul, care a menționat că și instituția pe care o conduce a primit peste un 100.000 lei pentru terenul aflat în domeniul public și urmează să primească o sumă similară pentru pădurea comunală care va fi tăiată pentru extinderea drumului.

Aşadar, bârgăuanii cei mândri au fost mult mai preocupaţi să încaseze bani de la stat decât să protesteze pentru că drumarii nu le fac trotuare. Ar fi interesant de aflat ce a făcut Primăria Tiha Bârgăului cu miliardul primit atunci de la stat pentru că a dat un teren din domeniul public. Dar cu banii luaţi pentru pădurea tăiată? De ce nu i-a investit în trotuare? Ce a păzit Consiliul Local Tiha Bârgăului, reprezentantul oamenilor în legislativul local, de ce nu i-a păsat de viaţa şi sănătatea oamenilor? Dar localnicii ce au păzit? De ce l-au reales pe Dologa la nesfârşit dacă tot nu a făcut nimic? Vinovaţi pentru moartea fetei sunt toţi cei de atunci, hulpavi după bani, total indiferenţi în ceea ce priveşte viaţa şi siguranţa oamenilor. Dar nu sunt singurii. Alte autorităţi ale statului au dat undă verde proiectului. L-am văzut pe comisarul şef Ciprian Buta oarecum indignat că drumul nu are trotuare. L-aş fi întrebat ce-a făcut când era adjunctul şefului IPJ pentru ca acest tronson de drum să nu fie atât de periculos? După ani şi ani, când ne întoarcem în diverse posturi în care nu se pot lua decizii, e simplu să criticăm. Dar, în unele cazuri, ar fi mai bine să tăcem fiindcă la fel de vinovaţi sunt şi cei care puteau face ceva şi s-au prefăcut ocupaţi cu altele „mai importante”.

E trist că funcţionăm ca nişte mămăligi care explodează numai după 10 ani, după ce noroiul curge pe pârtii şi duce milioanele de euro la vale şi după ce mor oameni pe drumuri. Dar nu uitaţi că în ambele cazuri avem de-a face cu primari aleşi şi realeşi de aceste comunităţi, iar ei nu puteau ajunge acolo dacă oamenii nu i-ar fi votat.