Primăria Bistrița reia licitația pentru atribuirea contractului având ca obiect serviciile de elaborare a documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivului de investiții ”Coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiului Bistrița”, după ce la prima ”strigare”, din octombrie 2021, nu s-au depus oferte.
Data limită pentru depunerea ofertelor este 15 martie, valoarea estimată fiind de peste 1 milion de lei pentru expertize tehnice, studii geotehnice, studiu de trafic, studiu topografic, studiu istoric, documentație de avizare a lucrărilor de intervenție, proiectare, asistență tehnică pentru obținerea finanțării.
Proiectul vizează, printre altele:
– o amenajare a străzilor George Coşbuc, C. D. Gherea, C. Porumbescu, Al. Vlahuță, N. Titulescu, M. Kogălniceanu, Țibleșului, Baba Novac, Vasile Naşcu, Dogarilor, Lupeni astfel încât să se asigure pietonilor și mijloacelor de transport nemotorizate prioritate în utilizare, prin crearea/extinderea unei rețele coerente de piste/trasee de biciclete, realizarea infrastructurii pentru piste de biciclişti, a infrastructurii tehnice aferente sistemelor de parcaj pentru biciclete, crearea/modernizarea unor trasee/spații pietonale sau predominant pietonale confortabile pentru pietoni, amenajarea de platforme de tipul „shared space” pentru circulația biciclistilor și a pietonilor și ocazional accesul motorizat pentru riverani, situații de urgență, aprovizionare și modernizarea platformelor carosabile, refacerea sistemului de semnalizare auto, bicicliști și pietoni, inclusiv marcaje pentru persoanele cu dizabilități
– o amenajare a pasajelor pietonale medievale, care fac parte din ansamblul urban fortificat care păstrează în zona istorică o tramă stradală și un parcelar original neschimbat din sec. XIII, după cum urmează: Pasaj II, Pasaj Alexandru Vlahuţă tronson 1, inclusiv parcarea adiacentă, Pasaj IV, Pasaj VII, Pasaj XIII Baba Novac, Pasaj IX , Pasaj X, Strada Vasile Alecsandri parțial, Piaţa Mică parțial, Strada Zorilor parțial, Ecaterina Teodoroiu parţial, prin creerea unor legături transversale prin vechile pasaje nord-sud, prin reabilitarea și punerea în valoare a acestora, înlocuirea suprafețelor de călcare prin folosirea pavajelor din plăci de piatră naturală, respectiv suprafețe de agregate compactate, stabilirea unor poli de atracție pentru zona centrală prin reabilitarea sau amenajarea unor zone publice care la această dată nu sunt valorificate și puse în valoare la adevăratul lor potenţial, amenajarea unor puncte de interes şi de atracție pentru locuitorii din zonă și turişti;
– o modernizare/ extindere a zonei exclusiv pietonale de pe str. Liviu Rebreanu până în Piața Centrală, unde traficul autoturismelor va fi restricționat, cu excepția vehiculelor riveranilor, de aprovizionare şi de urgenţă;
– amenajarea și remodelarea Pieței Centrale prin extinderea zonei exclusiv pietonale în corelare cu proiectele deja realizate (regenerare urbană axe turistice) sau în diferite faze de implementare (Linia Verde) contribuind în mod direct la reducerea emisiilor de CO2;
– îmbunătăţirea imaginii urbane a zonei din jurul Bisericii Evanghelice, a ansamblului Sugălete și a celorlalte monumente istorice adiacente Pieței Centrale, prin deschiderea câmpului vizual prin eliminarea blocajelor create de vegetația existentă şi alte obstacole, prin pietonalizarea pieţei şi reunificarea ei spaţială care să activeze reperele istorice şi tradiţii ale Bistriței, într-o formă contemporană strâns legată de viața oraşului, realizarea pe latura sudică a unor jocuri de apă, lumini și ambient (muzicală);
– revitalizarea și extinderea zonelor verzi prin asigurarea unui climat cât mai prietenos, acolo unde este posibil; amenajarea unui sistem de colectare şi evacuare a apelor prin rețea de canalizare pluvială separată de cea menajeră; iluminatul public inteligent și arhitectural stradal modern și eficient, cu sistem de telegestiune, inclusiv iluminatul festiv; realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management pentru siguranţa şi protecția cetățenilor, asigurarea unui sistem de canalizație pentru rețelele electrice și cele de telecomunicații; introducerea cablurilor aeriene în subteran;
– Montarea de mobilier urban model istoric (coşuri de gunoi stradal, indicatoare stradale cu denumirea străzilor, amenajarea de locuri de șezut/ bănci prevăzute cu componente smart – încărcătoare USB și conexiune WIFI, cişmele, panouri de informare, borne, rastele de biciclete, staţii de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice, conectori subterani pentru alimentarea cu energie electrică, echipamente pentru fitness în aer liber, piese speciale sculptate din bronz/piatră naturală, fântâni arteziene).
Foto: Laurențiu Grec
Suna ca si cum „proiectul Cretu” a fost preluat 1:1. Oare ma insel?
Proiectele lui Crețu sunt foarte bune! În afară de pârtia de ski care încă e sub semnul întrebării, Crețu a reabilitat toate școlile din oraș, a reabilitat multe clădiri monument istoric, a anvelopat termic peste 100 de blocuri, a modernizat peste 50 de strazi de pamant, a lasat proiecte in lucru finantate pe bani europeni cu banii in cont, de peste 100 de milioane de euro, lista e lungă nu-mi vin toate în cap.
Asteptăm bilanțul aministrației Turc, care dupa un an si jumatate nu a reușit nimic, ba mai mult dă numai gherle la tot pasul cu tot felul de investiții năstrușnice și paguboase gen patinoar artificial, aparatură de monitorizat trântorii din primărie, si altele….))
E foarte greu să faci treabă în administrație dacă începi ziua de muncă la ora 11. Crețu era la 7 în primărie și pleca seara la 19. Restul e poveste.
Hai comentacilor de serviciu, e trecut de 8, ați ajuns în primărie, săriți în ajutorul primarului că altfel e bai cu voi!
Nu, nu te inseli. Domnul Turc a preluat stafeta de la Cretu, inclusiv pionii acestuia si evident aceste proiecte dezastruoase care vor transforma Piata Centrala ireversibil, intr-o cariera de piatra.
Asta poate face Turc: copy-paste Cretu…
Si unde am putea vedea si noi ceea vrea onor primaria sa faca? Nu de alta dar din experienta lucrarilor din anii trecuti s-ar putea sa avem si surprize neplacute!
Nu va inselati , d-le Born! Proiectul e reluat dar in alta viziune in care esteticul trebuie sa primeze . Sa dispara culorile terne si sa apara culori pastel in care sa predomine galbenul. Se schimba piatra (aia care este , cica nu-i naturala si trebe musai naturala) si bancile si se mai spoiesc peretii pasajelor. Si se mai taie niste crengi care nu se pot taia fara proiect ! Alte si alte hartii (in limbaj politic , se cheama proiecte) care vor ajunge in arhiva si multi bani dati de-a moca unor oameni de bine si prieteni apropiati ai primarului care impartasesc cu dansul aceleasi valori democratice… Pentru mine e de mirare ca de data asta nu s-a spus cati bani trebuie sa dea contribuabilii pentru a satisface fanteziile (estetice!) ale d-lui primar. Cred ca sunt foarte multi si doreste inainte de a se anunta suma sa vada reactia cetatenilor (intrucat peste 1 milion lei poate insemna 2 , 3 , 4 etc. milioane).Eu totusi nu m-am dumirit daca e proiect sau studiu de fezabilitate dar as paria ca este numai studiu de fezabilitate (care papa bani de la buget fara a rezolva problemele concrete). Pentru un astfel de studiu cred ca d-l primar este persoana potrivita. Pacat ca nu are firma! Ei uite , cu aceasta ocazie , s-ar putea reinfiinta „Pietisorul” pentru a reinvia un licar de ev mediu tarziu pentru producatorii locali de produse bio (lapte , oua , branza , paine coapta la cuptor traditional , legume proaspete , miere etc) ca parte de atractie turistica in zona.
În Piețisor ar trebui mutate căsuțele care sunt acum lângă Biserica Evanghelică.
Consecvenți în prostie falimentul centrului continuă parcă ni este de ajuns tâmpenia cu Linia Verde pe Perete acum se vrea și extinderea zone pietonale ha, ha.
Unde să faci piste de biciclete pe străzile acelea înguste pe care nici măcar o mașină nu încape ca lumea voi chiar sunt retardați?!
În acest mare fel centru vechi va ajunge o ruină pustie.
Eu am vizitat destule ruine antice este a fost interesat însă bănuiesc că locuitorii ce au trăit în acele orașe nu și-au dorit ca orașul lor să devină o ruină.
https://timponline.ro/s-a-gasit-cumparator-pentru-casa-ion-zidarul-primaria-bistrita-ia-bani-cu-imprumut-ca-sa-faca-aici-expozitii/
Singura șansă pentru ca centru să iasă din faliment este mutarea Autogării în lângă primărie.
Pe lângă falimentul str. Liviu Rebreanu etc Turc a mai adăugat alt eșec răsunător patinoarul sintetic care din cauza lipsei acesului mașinilor a fost mai mereu pustiu.
https://timponline.ro/patinoarul-sintetic-din-piata-centrala-incasari-extrem-de-modeste-raportat-la-cheltuiala-mare/
Ce cretinatate/ tampenie cu mutare autogarii pe centru!!! Cum naiba?
Strigam sus si tare ca nu incap masinile mici ca lumea pe stradute dar incap autobuzele si autocarele???
La cat sunt de vechi cladirile si la cum sunt construite, de la vibratii ar pocnii pe toate partile! Centrul vechi nu a fost gandit pentru peroane de autogara.
De exemplu in Belgia intr-o localitate cu aproximativ 70.000 locuitori ca si Bistrita autogara (Oostende Station) este la iesirea de pe autostrada A10. Orasul Rijeka din Croatia, 145.000 de locuitori, autogara este langa port (departe de centru), Berna, Elvetia, 130.000 de locuitori statia se afla la iesirea de pe A1/E25/E27? Astea vi se par in centrul localitatilor?
Probabil in orasele mai mari, unde de la bun inceput s-au gandit spatii generoase pentru asa ceva s-a facut in centru, dar aici unde naiba sa faci peroanele? Deasupra? Ce naiba, vorbim/ scriem numai ca sa ne aflam in treaba!
Salvați centru orașului de la faliment !
Dacă vreți să mai salvați ceva din falimentul centrului atunci este mandatoriu să fie mutată Autogara în Piața Centrală pentru a mai aduce oameni în centru.
Altfel vor rămâne doar niște ruine pusti cu fațade spoite.
Don Coreleone uită-te mai jos cine să pricepe să facă economie și turism, nu degeaba Bruxelles a ajuns capitala Europei fiindcă Autogara, Gara etc sunt EXACT în CENTRU.
Întrebați și o să aflați de ce la alți le merge bine și la noi nu :
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Brussels_Central_Station
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Manneken_Pis
@Mannken Pis, am citit si m-am lamurit.:
Renumitul arhitect Victor Horta a primit proiectul complexului de clădiri a Gării Centrale în 1910. A terminat versiunea inițială în 1912. Planurile pentru gară prezentau inițial un proiect major de reamenajare urbană, pentru care a fost achiziționat teren și peste 1.000 de clădiri au fost demolate în anii 1920. Cartierul Putterie/Putterij a început să fie distrus pentru a face loc stației de metrou și complexului de clădiri pentru autogara. Deci tu zici ca mai bine trantim tot la pamant? Si ridicam o ditai constructie sa vina calatorii/ turistii sa faca ce, ca am demolat centrul vechi? Si alta intrebare, cu ce bani?
La fel ti-am dat si eu exemple concrete cu orase in Europa cu dimensiuni si nr de locuitori aproximativ la fel cu Bistrita, dar care nu au autogarile in centru sau nici macar in oras. Si sunt orase cunoscute si pline de turisti. Ma rog, discutia este inutila.
@ Don Corleone,
NU ESTE NEVOIE SĂ FIE DEMOLATĂ NICIO CLĂDIRE pentru a muta AUTOGARA în PIAȚA CENTRALĂ . Nu este nevoie de o ditamai hardughie așa ca la Bruxelles pentru Autogară sunt o grămadă de clădiri părăsite și altele care se vor deveni părăsite după construitea Liniei Verzi unde se poate amenaja o autogorară cochetă. De exemplu o Autogară cocketă pentru pasageri și nu numai cu tot felul de magazine și cafenele așa cum sunt în orașele civilizate din Europa se poate amenaja în Clădirea unde a fost Tribunalul, în plus mai sunt alte clădiri părăsite unde ar putea fi birourile șoferilor și personalul care va deservi autogara. Iar autobuzele și autocarele vor fi dispuse într-un patern în jurul Pieței Centrale și pe străzile din jurul primărie.
PS.
După cum ai văzut Autogara din Bruxelles este fix în centru și au sacrificat aproape un cartier ca-să fie fix în centru ( la noi nu trebuie să fie demolat nici măcar un chioș ca-să aducem autogara în centru ). Nici-un zevzec nu sa gândit să mute autogara din Bruxelles din centru undeva la periferie unde nu merge.
@Mannken Pis :
Berna, Elvetia, 130.000 de locuitori statia se afla la iesirea de pe A1/E25/E27 ti se pare ca duce lipsa de turisti din faptul ca nu e in centru? Si se descurca fara probleme. Prosti si elvetienii astia. Vezi sectiunea transporturi:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Berna
O intrebare, la noi cine ar trebui sa vina cu autobuzul in centru? Muncitorii de pe platformele industriale, cei care vand legume in piata, ca turistii nu prea am vazut sau au fost prea putini cei care sa dea buluc cu autocarele in Bistrita?
Oricum raman la parerea mea, e o tampenie. O tampenie cu costuri foarte mari pentru ceea ce ofera. Bagi zgomotul si poluarea in oras cand trendul este peste tot sa-l scoti cat de mult se poate din oras.
Dupa logica ta, ce bine i-ar sta unei autogari aici:
https://descoperalocuri.ro/descopera-orase/berna-capitala-elvetiei.html
Vezi, poate te iau astia consultant in transporturi ca nu prea se pricep.
Autogara trebuie să se reîntoarcă în centru acolo unde este locul ei firesc de unde au muta-to comuniști intenționat pentru ca centru burghez să decadă. De aceea au comuniști au și făcut și magazinul Măgura tocmai lângă autogară. Autogara veche a fost în centru pe locul unde sunt blocurile din Piața Mori. Autogara era lângă clădirea majestuoasă a fostei prefecturi pe care comuniști au dărâmato și pe ea. Parțial comuniști au reușit să diminueze importanța economică și socială a centrului Bistriței ce nu au reușit comuniști reușesc acum actuali neocomuniști din primărie prin aceste proiecte de falimentare a centrului.
Orașul Bistrița este într-o vale depresionară prin urmare poluarea cu noxe grele tot se va aduna vrem nu vrem pe fundul căldări în cetru orașului până ce nu se va face noua centură pe după dealuri care să scoată traficul auto poluan din oraș și până ce industria nu se va reloca în afara căldări undeva între Sărata și Sărățel până atunci centru Bistriței nu va scăpa de poluare. Toate celelate măsuri sunt doar niște iluzii, sunt ca niște pastile placebo care nu te vindecă doar dau impresia că te simți mai bine.
Orice om este binevenit în centru pentru a mai revigora centru.
Este evident că nu avem deloc turiști vezi aici falimentele celebre a hotelurilor Coroana și Metropolis iar restul locațiilor cu spații de cazare rezistă numai fiindcă au săli mari unde pot organiza nunți. În centru nu există nicio sală atât de mare unde pot fi organizate nunți.
Singura sală din centru unde s-ar putea organiza nunți este sala de consiliu din primărie care chiar pentru asta a fost construită fiind sala de bal a fostului hotel Kromștad ? ( corectați-mă nu mai știu exact cum sa numit hotelul ) Această sală de bal acum nu mai produce nimic util acolo doar se întâlnesc o dată pe lună niște consilieri inconștienți care votează fără să studieze și să gândească sau măcar să ceară niște lămuri să vadă totuși ce vrea primarul așa cum sa văzut că au fost la ședința de buget unde statuia lui Brâncuși ‘ Muțenia Pământului” a început să se fisureze de ciudă că consilieri locali sunt mult mai buni în arta tăceri ( cu două excepți ).
Poate că în drumul lor cu autobuzul pe la autogara din Centru Bistriței o să le placă orașul și o să vrea să poposească mai mult iar dacă la autogara din centru va funcționa un punct de informate turistică profesionist vor dori să se întoarcă la Bistrița pentru un sejur mai lung.
Sa fiu al naibii daca inteleg pe astia care vor autogara in centru! Statie de autobuz da, dar autogara mi se pare o idiotenie.
Cum spunea Adam Smith ” Transportul este sângele economiei și comerțului”.
Nu ai transport nu ai transport în cazul nostru autogară în centru atunci falimentul te așteaptă.
Parcă Turc a promis și un port în Bistrița, un microport în spatele Stadionului totuși este numai pentru caiacele și yahturile politrucilor bănuesc că yahtul lui Abramovici nu va încăpea totuși acolo.
Are însă o problemă cu rahați care plutesc din canalizare cartierului Ștefan cel Mare și de la casele de pe Valea Ghinzi.
Pentru a pune în valoare parte istorică a orașului respectiv Zidul Cetății trebuie interzis accesul autovehiculelor și permis doar pietonilor și bicicliștilor pe străzile Dogarilor, Mihail Kogălnicianu ( porțiunea din spatele Casei de Cultură ) și Ecaterina Teodoroiu ( între Casa de Cultură și Sala Polivalentă ), de aici realizarea unei piste pe strada Barbu Lăutaru ( pe lângă sala polivalentă ) care să facă legătura cu pista de pe strada Roman Vivu care se continuă pe pista de pe Bistriciorei și pe lângă prefectură până la pista de pe Crinilor, mai de parte pe pistele de pe Slavici și Subcetate. De pe Subcetate trebuie să se realizeze o potecă un pic mai mare decât o cărare unde să încapă concomitent numai un biciclist și un pieton , potecă care să ducă până pe Dealul Cetății la situl arheologic Ruinele Cetății Bistrița. Până la Cetatea de pe deal trebuie făcută doar o potecă și nu stradă sau parcare etc… care să distrugă area de la Cetate.
Nu distrugeți șantul de gardă de pe străzile Calea Clujului, Drumul Cetății și Simion Mândresu.
https://timponline.ro/cand-vor-fi-astupate-gropile-din-vechea-centura-a-bistritei-primarul-ioan-turc-trebuie-facuta-practicabila/
Domnul Ioan Turc a promis ca se va consulta cu bistritenii si cu cei care s-au opus MINERALIZARII Pietei Centale insa se pare ca nu a retras nimic din vechiul proiect al lui OTC.
Ne vom duce la dansul din nou pe acest subiect e obligatorie o dezbatere publica.
Mai bine dute la sefa de la mediu din primarie, Balane, ca poate ai mai mult noroc. Asta-i tine hongul primarului, la fel a procedat si cu ex-ul primar…. Le explica asa de frumos cat de important e pentru oras orice proiect, mai ales alea care au ca rezultat distrugerea a tot ceea ce inseamna frumos.
Acolo, la serviciul ala, gandirea nu exista sub nicio forma,dovada, vedeti in ce hal fara de hal e orasul asta.
Nu e cazul să se modifice nimic. Studiul de fezabilitate nu presupune nici o modificare ci doar propuneri de proiecte. La așa ceva ar trebui să fie coadă. Doar că suma pentru un volum de trei patru sute de pagini e mică. Să nu poți cumpăra o vilă în Sigmir cu acești bani nu e tentant.
Ce minte bolnavă din primăria Bistrița sa gândit să facă piste de biciclete pe străzile ÎNGUSTE : Coșbug, Gherea, Porumbesc, Vlahuță, Țibleșului, Lupeni, Titulescu, Novac, Nașcu ?! 😂
Aceste piste vor avea calitatea să enerveze pe toată lumea deopotrivă atât pe șoferi cât și pe bicicliști și pe pietoni fiindcă nici unul dintre ei nu vor mai încăpea pe aceste străzi.
Dacă se vor face aceste prosti vor fi exact la fel de aiurea ca și pista de pe Împăratul Traian.
Este fix la fel ca pe vremea lui Cretu.
Nici o diferenta atata timp cat se lucreaza cu aceiasi angajati care tineau isonul la astfel de proiecte idioate facute din birou.
Pana ce domnul Primar nu isi aduce oameni noi, vizionari totul va iesi pe dos.
Enervati bistritenii domnule Primar si nu e bine deloc.
In primul rând extinderea si modernizarea zonei exclusiv pietonale de pe str. Liviu Rebreanu până în Piața Centrală se poate realiza foarte simplu prin inlocuirea asfaltului de pe latura estică a pietei si prelungirea pavajului de pe trotuar cu aceleasi materiale si la acelasi nivel de călcare până la aleile din jurul Bisericii Evanghelice, fără a afecta vegetatia existentă.
In al doilea rând, îmbunătăţirea imaginii urbane a zonei din jurul Bisericii Evanghelice, a ansamblului Sugălete și a celorlalte monumente istorice adiacente Pieței Centrale, nu se realizează prin eliminarea blocajelor create de vegetația existentă. Pentru asta e nevoie de refacerea fatadelor tururor clădirilor din centrul istoric si in mod special a care alcatuiesc Ansamblul Arhitectural Sugălete, unic în felul său prin cele cele 13 case cu arcade la parter, ridicate între anii 1480–1550. Este cunoscut faptul că în anul 1353 regele Ludovic de Anjou a acordat Bistritei dreptul de a ţine târg anual (Bulgiul), ceea ce a contribuit la înflorirea comerţului în perioada de dezvoltare a oraşului medieval şi a determinat ridicarea ansamblului „Sugălete” folosit drept bazar, de unde bistriţenii putea să cumpere produsele negustorilor aflaţi în tranzit prin oraş. În plus negustorii care comercializau produsele lor erau scutiţi de taxe şi impozite. Desi constructorul acestui ansamblu arhitectural nu este cunoscut, se ştie că preţul ridicării construirii celor 13 case a fost plătit de comunitatea săsească din oraş. Construcţia acestui complex arhitectural urban este realizată dintr-un şir de clădiri cu parter şi etaj ce prezintă la stradă o frumoasă galerie de arcade semicirculare cu 20 de bolţi, majoritatea în ogive, care se sprijină pe 21 de stâlpi masivi din piatră cu formă dreptunghiulară. Faptul că forma bolţilor nu este aceeaşi, sugerează existenta mai multor etape de construcţie sau refaceri succesive în perioada secolelor XV-XIX. Această construcţie era atracţia centrală a pieţei medievale a saşilor (Marktplatz), unii istorici fiind de părere că aici funcţiona piaţa de cereale, iar numele de Sugălete ar proveni de la unitatea de măsură utilizată în acele vremuri pentru grâne, adică găleata, a cărei formă este sugerată şi de bolţile porticului. Valoarea acestui monument istoric este dată, atât de forma şi vechimea construcţie, cât şi de detaliile arhitecturale ale caselor: deschideri în arc frânt, scuturi heraldice, câteva ferestre de influenţă renascentistă, statuia Sfântului Nicolae (Casa cu nr. 13), bolţi în cruce pe ogive, steaua cu şase colţuri, semiluna în forma unei măşti umane etc. Conform documentelor vremii, în Casa cu nr. 24 a fost deschisă, în anul 1516, prima farmacie a oraşului denumită ,,La vulturul negru”; astăzi, această casă adăpostind Galeria de Artă Pastică ,,Arcade 24″ şi atelierele de creaţie ale artiştilor plastici. În schimb, Casa cu numărul 13 este de peste 500 de ani, Casa Parohială a Bisericii Evanghelice Bistriţa.
TONI ai explicat foarte bine, insa observi ca idiotii functionali nu agreaza si nu inteleg propunerile noastre.
Daca nu au neuroni ce sa-i faci ?
Pentru a se putea realiza coridorul verde de mobilitate urbană în centrul istoric al Bistriței, este necesară inchiderea inelului central de circulatie alcătuit din străzile: Dr.Ioan Ratiu- Odobescu- Gării- Bul.Republicii-Bistricioarei-RomanC.Vivu-Vasile Conta-Codrisor- Podul Budacului. Acest inel de circulatie este vital pentru a facilita accesul si iesirea pe străzile inguste din zona centrului istoric al orasului.
Pentru pentru inchiderea inelului centralde circulatie fi necesară prelungirea strazii Vasile Conta printre sediile Electrica-furnizare si Aquabis, si construirea unui pod peste râul Bistrita , prin fata fostei uzine electrice, pentru legătura cu strada Codrisor. Acest pod ar putea fi numit „Podul Morii”, amintind de Piata Morii din apropiere dar si de existenta unei mori de apă pe fostul „canal al morii”. Unii bistriteni au sugerat ca podul respectiv să poarte numele de „Podul Stadionului”.
Indiferent de numele lui, podul acesta ar crea posibilitarea trecerii circulatiei auto din zona parcului pe malul stâng al râului Bistrita pe strada Codrisor până la Podul Budacului. Pe de altă parte, traseul inelulului central definit mai sus conduce spre cele mai multe institutii de interes local sau judetean, precum Palatul de Justitie, Biblioteca Judeteană, Liceul de Muzică, Directia de Statistică, Palatul Postei, Arhivele Statului, Inspectoratul de Politie, Colegiul National „Andrei Muresanu”, Colegiul National „Liviu Rebreanu”, Prefectura, Sala Polivalentă, Stadionul „Jean Pădureanu”, Strandul „Codrisor”, etc.