Serviciul Județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale se numără printre cele mai performante trei instituții de profil din țară. Deși are numai opt angajați, gestionează un număr foarte mare de fonduri arhivistice, se ocupă de inventarierea unei cantități mari de documente pe care le pune la dispoziția celor interesați.
Șeful Serviciului, dr. Cornelia Vlașin, a prezentat în ședința Colegiului Prefectural Bistrița-Năsăud, cele mai importante realizări ale instituției pe care o conduce, care s-a situat între primele trei servicii județene la nivel național.
“Arhivele Naționale gestionează 816 fonduri arhivistice, vorbim despre cele mai importante documente ale României și ale județului Bistrița-Năsăud, cu peste 7 km de documente. Avem 8 salariați, dintre care un funcționar cu funcție de conducere, 5 funcționari publici și 2 salariați personal contractual. În 2024, s-a ordonat o cantitate de 49,25 ml de documente – filă de filă – și s-a inventariat o cantitate de 34,70 ml, cu 2393 de unități arhivistice, adică vorbim de dosare sau de document filă, și s-a întocmit registru/opise pentru 20669 de dosare”, a spus dr. Cornelia Vlașin.
De asemenea, anul trecut s-au făcut 67 de acțiuni control fond, de revenire și tematic în domeniile: administrație, justiție și învățământ.
”Putem să constatăm o evoluție pozitivă mai ales la nivelul administrației fiindcă, în ultima perioadă, toate primăriile au nomenclatorul arhivistic. S-au alocat sume din ce în ce mai mari pentru amenajarea spațiului de arhivă, iar pe pagina noastră de Facebook am și dat exemple pozitive unde spațiul de arhivă arată foarte bine”, a menționat ea.
Anul trecut, s-au realizat 82 de acțiuni de verificare a lucrărilor de selecționare a documentelor, cele mai multe din domeniul justiție, administrație, învățământ, 73 nomenclatoare arhivistice (instituții de stat și private). De asemenea, s-au primit 14 notificări privind arhiva firmelor intrate în insolvență și faliment.
Sala de studiu a fost frecventată de 153 de cercetători cu 261 de frecvențe, care au studiat 742 de unități arhivistice. S-au primit 1172 solicitări, dintre care 319 cereri pentru eliberarea de documente, pentru care s-au studiat 1241 de unități arhivistice majoritatea privind acte de proprietate.
Serviciul Județean al Arhivelor Naționale a realizat sau a fost partener în realizarea a 9 expoziții și a digitizat 10000 file pentru a fi urcate pe portalul Arhivelor Naționale.
O prezenta mai mult decat agreabila, o pregatire de exceptie a stimatei doamne CORNELIA VLASIN.
Felicitari si mult succes la toate !
Pentru a aplauda este normal sa cunostem niste merite, merite deocamdata inexistente! Daca sunt aratati-ne si noua unde putem accesa pe diferite platforme functionale arhivele Bistritenilor!
O întrebare de novice: de ce este nevoie la un ”serviciu” (cu fix 8 angajați, pentru a putea fi ”serviciu” ) de 5 funcționari publici – care , se știe, au un regim de plată salarială preferențial față de contractuali ?
N-ar fi suficienți 2 sau 3 funcționari publici, iar restul personal contractual ?
Asta pentru că tot vorbim de reforme și restructurare .
Este ca și la MAI unde sunt ”polițiști” și : înmatriculările, permisele, pașapoartele, evidența populației ș.a.
E o anumită relativitate în abordarea gestionării informației…
Gestiunea unei arhive de documente fizice( documente scrise, casete analogice, filme, cd-uri)..necesită resurse diferite față de gestiunea informației digitale( documentele numerizate în simple fotografii sau cu posibilitatea de a căuta în conținut cu tehnologiile de recunoaștere OCR etc) .
Pentru.cele scrise ai nevoie de spații de depozitare cu temperaturi, umidități controlate, oameni formați în a localiza cu sistemele de indexare documentul, plus manipularea cu grijă pentru informația digitală accesul se poate face în rețea (cloud sau servere fizice de oriunde )..dar ai nevoie de tehnicieni în IT pentru suportul rețelelor..Să nu intrăm în domeniul arhivelor genetice..
Iar calitatea informației poate fi relevantă doar într-un context specific.
Transmiterea cunoștințelor e obsolet, ultimele decenii practic au avansat domeniile de cunoaștere științifică enorm așa că percepția și realitatea lumii actuale e diferită. AI.va produce o altă revoluție în care noi ca oameni avem riscul să devenim secundari ca importanță. Deja vorbim de dark factories unde AI și roboții produc 24/24 365 zile pe an, bunuri pe care oamenii le consumă, totul poate fi automatizat. Arhivistica digitală de asemeni.Iar cu adoptarea sistemelor de logistică integrate cu centre de distibuție, software specializate..mașini inteligente, roiuri de drone..( chiar și la livrarea unei pizza calde) ..ideea e că nevoile energetice.explodează. Iar când omenirea va avea totul automatizat, robotizat..puff…un solar flare ( explozie solară , furtună geomagnetică de intensitate majoră cu erupții de plasmă solară având pe traiectorie Pământul) sau un asteroid cu traiectorie ce imtersectează Pământul pe orbita lui) vor trimite atât omenirea cât și AI în trecut. Dacă nu dispariție totală, o nouă epocă primitivă.
Noțiunea de conservare, arhivare e una limitată fizic pe Pământ , logic de mult sisteme de redudanță în spațiu sateliți arhivă privind cunoștințele științifice acumulate ar fi trebuit operaționalizat .
Anecdotic, am un amic de o anumită vârstă pentru care erudiția e legată de capacitatea de a enumera și cita tot felul de autori expirați necunoscuți.larg publicului Biblioteca, librăria locală sunt pline de cărți, autori irelevanți scrise.de la autori populari la PhD pe domenii. Și totuși , cică fumatul unei ciuperci psyllobicin ar aduce mai multă claritate și pace personală decât “consumul” a 100 librării.
Bună ziua!
Funcția de control, care este una din atribuțiile importante a Arhivelor, este o atribuție de funcție publică ( potrivit Codului Administrativ).
Personalul contractual este personalul suport (ingrijitori, legători), de altfel la fel de important în funcționarea instituției.
Sper că ați primit răspuns la neclaritățile dumneavoastră.
Bună ziua! Funcția de control, care este una din atribuțiile importante a Arhivelor, este o atribuție de funcție publică ( potrivit Codului Administrativ). Personalul contractual este personalul suport (ingrijitori, legători), de altfel la fel de important în funcționarea instituției.
Deci salariații sunt plătiți în funcție de atribuții, complexitatea muncii și responsabilități.Sper că ați primit răspuns la neclaritățile dumneavoastră.
Se vede că sunteți novice și nu știți câte competențe trebuie deținute de un arhivist și nici ce prevede legislația.
Restructurare și reforme…cred că Arhivele sunt cele mai reformate si restructurate, chiar e nevoie de personal.
REZULTATELE VORBESC, CEL PUȚIN LA BISTRIȚA.
A, și mai jos de serviciu, ce mai poate fi, doar desființarea!? Asta doriți, ștergerea memoriei colective?
Pentru a nu mai fi novice, citiți DECLARAȚIA UNESCO PRIVIND ARHIVELE, pentru a vă edifica despre importanța Arhivelor.
EU am la firma mea 10 angajați și niciun serviciu, decât un șef de echipă.
Și niciunul din angajații firmei mele nu este FUNCȚIONAR PUBLIC dar face – fiecare dintre ei – ceea ce fac cel cel puțin ceea ce fac fiecare din 5 din cei 8 ai statului la arhive.
Așa că nu vă tot victimizați, perorând cât de importantă este activitatea dv., că vom socoti că vă izmeniți crezându-vă indispensabili și de neînlocuit.
La muncă și succes în întrecerea capitalistă!
Bună ziua!
Aveți firmă în domeniul arhivistic, asta ca se compae activitatea?! Si m-as mira că cei 10 cunosc limbi străine, paleografii și legislație trecută și actuală.
Am așa o curiozitate, unde ați prestat, ca să vedem calitatea lucrărilor, dați-ne un exemplu, ar fi edificator.
Până atunci…
Memoria colectivă.
Frumoasă și elocvemtă frază.
Dar memoria asta , trebuie spus, e o definiție oarecum ideală.
Au fost momente triste, altele mai vesele.
Să vorbim de ultima sută de ani
Deportarea evreilor și lagărul de pe Dealul Târgului, execuția anticomuniștilor, ortodoxizarea forțată a religioșilor greco-catolici sub presiunea regimului politic. Că la rece privind originile orașului, doar prezenţa mănăstirii minorite ne plasează în Europa Occidentală de ceva sute de ani, legături cu casele regale din vest etc..ca să nu menționăm că suntem urmașii Romei , a imperiului austro-ungar. Istoria e nuanțată. Identitatea națională a fost forjată de elite relativ recent, limbă majoritară comună etc dar adevărul că pe lângă dacii și romanii au mai fost celți pe acolo, huni, saxoni…genetic biologic totul e un mixt pe care puțini îl admit în sensul de diversitate chiat când sunt expuși la evidențe arheologice și arhivistice..în capul unora tricolorul și cușma dacică sunt confuz din aceiași perioadă istorică. O abordare mai relaxată ar educa, nu îndoctrina.
Ortodoxizarea fortata e in plin mars. Autoritatile au adoptat protocronismul ca doctrina oficiala a orasului si judetului. Au proclamat ca manastirea minorita a fost de fapt Marea Manastire Bistriteana a bessilor fondata de Osul cel Mare. Pe tema asta s-au publicat carti sustinute din bugetul local s-au acordat titluri de marire, apar periodic articole in publicatiia pseudo-culturala si ziarul intretinut de la buget. La dezvelirea statuii lui Petru Rares – cel care n-a calcat niciodata in Bistrita – s-a rostit cu falcile incordate ca poporul roman din Transilvania a luptat de veacuri impotriva Vestului. Recent primarul a dat autorizatie de construire pe Crinilor pentru o biserica ortodoxa privata, un fel de cabinet de lucru pentru un pensionar special, peste mormantul primului protopop greco-catolic al Bistritei. In curtea bisericii fostei manastiri minorite se afla un monument dedicat celui care a vandut jumatate din Mitropolia Moldovei rusilor. De acolo de la Kremlin isi ia lumina conducerea actuala de partid si de stat. Vai noua!
Pt dl Bistritean
Puteți consulta inventarele fondurilor și documentele scanate pe portalul Arhivelor Nationale – descopera.arhivelenationale.ro și medievalia. Apropo, Arhivele din România sunt printre puținele instituții de profil din Europa care au toate inventarele fondurilor pe un portal spre a fi accesibile publicilui.
Munca acestor oameni merită aplaudată, căci e de sisif și nu-i ușoară. Asta s-a și văzut că la postul de funcționar public, scos la concurs nu s-a prea inghesuit lumea.
Sunt la mii de km departe.Am urmărit desigur actualitatea prin prisma știrilor prezentate la intern dar și extern, într-adevăr la Arhivele din BN lucrurile s-au mișcat cu inteligență și cu un spirit europeean, dna Vlașin a fost extrem de implicată, în organizare , comunicare cu publicul . Că lucrurile nu sunt perfecte, bun e argumentabil, dar e mai departe de imaginea de închisoare prăfuită a cărților și obiectelor pe care multe muzee, arhive o proiectează, sunt inițiative de a vulgariza conținutul, i forma publicul. Și dacă tot am vorbit de relevanță, informație în noua epocă a AI, Internet..nu e ironic că atunci când întrebi publicul care e cel mai ascuțită lamă tăietoare, strămoșii au utilizat-o înaintea fierului, oțelului..și nu e nici sabia de samurai nici cuțitele hispanice..ci obiectele fabricate din obsidian, sticla vulcanică. 10 microni subțire. Comparația cu grosimea firului de păr , o coloană de hârtii A4 de întălțimea media a unui om vs 1 coală. Fascinant, produsul omului din epoca primitivă, obiecte prelucrate manual mai “performante” ca și utilitate în a tăia penetra carnea prăzii decât produsele siderurgiei avansate. Apoi curiozitatea m-a mânat spre a căuta obsidian în România și se pare că obiectele găsite indică origini externe spre Slovacia, transcarpathia în Ukraina și regiunea Tokaji din Ungaria..oamenii nu aveau granițe și tratate internaționale dar făceau schimburi, călătoreau. Din perspectivă istorică, toate războaiele în care oamenii mor sub un steag pentru că unii din așa.zișii administratori al destinului.colectiv decid sunt stupide..imaginați-vă cum ar arăta lumea dacă tot efortul financiar în a produce următoarea armă mai eficientă în a distruge ar fi.investite în educație,.spitale, acces la mâncare.
Omul prin natura lui are prostul obicei de a se bate pe povești în care ajungă să creadă…
Dacă o persoană “arhivează” cinci pagini pe zi, într-un an reușește cam 240 pagini. Cinci funcționari 1200. E mult, puțin? În privat cred că s-ar termina lucrul în arhivă în acest timp.
Pt nea Vasile
Și cum ați ajuns la fabuloasa cifră de cinci, am așa o curiozitate!
Dacă cele 5 pagini sunt scrise într-una din paleografii: gotică, chirilică, slavă maghiara veche, greacă, turco-osmană (fiindcă așa sunt scrise), eu zic că sunt genii și îmi ridic pălăria.
Dacă în privat se arhivează chitanțe și note de plată ( căci cam asta se arhivează aici), numărul enunțat de dumneavoastră este minuscul, ar trebui să măriti planul.
Dar, ia spuneți, unde ați arhivat, ca să vedem ce calitate au lucrările ălea de arhivare?!
Dl Vasilică,
Ați citit articolul sau dați comentarii la mișto?
Sunt niște rezultate pe acolo sau nu știați că unitatea de măsură în Arhive este ml , iar un ml cuprinde cam 7000 de file și peste 20000 de dosare nu-i de aici de colo.
Fiecare să-și facă treaba bine pe unde este, caci văd și eu la tv și eu niste privați care au niște contracte și nu au prea prestat nimic.
Dl Vasile
Aveți contracte cu statul?
Bună seara,
Multumim TimpOnline pentru aprecieri.
Munca de arhivă este o activitate importantă și implică multă aplecare, iar la Bistrita o facem cu responsabilitate. Văd că apar comentarii în care se compară ce facem noi, cu ce se întâmplă în privat, este ca și cum ai compara un Mercedes cu o Lada, cu tot respectul, căci nu ai cum sa compari un document de secol al XV-lea cu un stat de plată. Avem toată aprecierea pentru toți care își desfășoară activitatea cu aplecare și onest, indiferent ca vorbim de stat sau privat.
Cu respect,
Cornelia Vlașin
Nea Eu, ești unul din cei cinci angajați? Lucrezi ore suplimentare?
Nea DHA, dacă aveam contracte cu statul mă relaxam acum, nu vă răspundeam.