Bistrița intră oficial în Rețeaua mondială a Orașelor Creative UNESCO, în domeniul arhitecturii. Momentul va fi marcat printr-o inaugurare oficială, programată în 28 august, de la ora 18.00, la Turnul Dogarilor, spațiu care va deveni centrul simbolic al programului UNESCO la Bistrița.
”Orașele creative UNESCO sunt rețele mondiale de orașe care intră în parteneriate și fac schimburi de experiență și de bune practici pe diferite domenii culturale. Există 8 domenii, printre care design, literatură, muzică, gastronomie, film. De anul acesta rețeaua de design s-a despicat în două și a devenit rețeaua de design și rețeaua de arhitectură”, a spus Simion Pop, coordonatorul programului UNESCO la nivelul municipiului.
Potrivit acestuia, statutul de oraș creativ deschide Bistriței accesul la o rețea internațională bazată pe parteneriate, schimburi de experiență și bune practici în domeniul cultural și profesional.
Noua titulatură nu trebuie privită doar ca o distincție simbolică, ci ca o oportunitate concretă pentru dezvoltarea orașului, spune el.
La inaugurarea de la Turnul Dogarilor sunt așteptate mai multe personalități din domeniul arhitecturii și patrimoniului, printre care președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bălici, președintele Ordinului Arhitecților din Transilvania, Claudiu Salanța, reprezentanți ai organizațiilor de patrimoniu, precum și rectorul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Sorin Radu.
Un centru pentru arhitectură și patrimoniu
În cadrul programului UNESCO, la Bistrița urmează să fie constituit un Centru de Inovare în Arhitectură și Patrimoniu, care să reunească profesioniști și specialiști din domenii diferite: arhitecți, manageri culturali, cercetători, artiști vizuali și experți în patrimoniu. Miza este construirea unei comunități profesionale interdisciplinare care să caute soluții pentru dezvoltarea spațiului urban și valorificarea patrimoniului local.
”Arhitectura nu e doar a arhitecților. Arhitectura e o problemă comunitară”, este una dintre ideile centrale ale proiectului, spune Simion Pop. Astfel, cultura și patrimoniul sunt privite nu doar ca forme de consum cultural sau de petrecere a timpului liber, ci și ca instrumente de dezvoltare strategică și economică a orașului.
O economie construită în jurul patrimoniului
Una dintre direcțiile importante ale programului este dezvoltarea unei adevărate economii a patrimoniului. Aceasta ar putea implica meșteșugari specializați în tâmplărie, feronerie, prelucrarea pietrei și tehnici tradiționale de restaurare, dar și arhitecți, designeri, specialiști în patrimoniu și consultanți pentru finanțarea proiectelor.
Ideea este ca, în timp, Bistrița să poată construi o rețea de profesioniști capabili să răspundă nevoilor proprietarilor și investitorilor care doresc să restaureze clădiri istorice sau să valorifice spațiile de patrimoniu.
În acest context, patrimoniul ar putea deveni nu doar o resursă culturală, ci și una economică, capabilă să genereze locuri de muncă, specializări și investiții.
Bistrița, un laborator urban
Aplicația prin care Bistrița a intrat în Rețeaua UNESCO nu a mizat pe ideea unui oraș ”perfect conservat”, ci pe complexitatea sa urbană.
”Când am aplicat cu Bistrița, să nu vă închipuiți că am făcut o aplicație triumfalistă. «Vai, ce frumos patrimoniu avem, Bistrița e cea mai frumoasă»”. Noi am mers pe ideea faptului că Bistrița e construită pe straturi, că e stratul medieval, după aceea e marele boom al industrializării socialiste și implicit al urbanizării socialiste. Toate formează un conglomerat care devine un laborator extraordinar, nu numai pentru Bistrița, pentru toată Europa, de fapt. Noi trebuie să găsim soluții la un tip de oraș destul de complicat. De aici vine dimensiunea inovativă și creativă”, a declarat coordonatorul programului.
Toate aceste etape creează provocări, dar și oportunități pentru găsirea unor soluții inovatoare.
Programul UNESCO își propune să identifice și să documenteze problemele urbane ale Bistriței și să aducă la aceeași masă specialiști locali, naționali și internaționali pentru a găsi soluții.
Săptămâna Arhitecturii și Patrimoniului, din 2027
De anul viitor, Bistrița va organiza și evenimentul-fanion al programului: Săptămâna Arhitecturii și Patrimoniului. Evenimentul va avea un caracter multilocal, iar Turnul Dogarilor va rămâne centrul său simbolic.
Programul ar urma să includă evenimente culturale și profesionale, instalații arhitecturale, proiecte de machetare și design, manifestări performative, dar și întâlniri dedicate antreprenorilor interesați să investească în clădiri și spații de patrimoniu.
Turnul Dogarilor, între istorie și New Media Art
Inaugurarea oficială va transforma Turnul Dogarilor într-un spațiu în care patrimoniul medieval se întâlnește cu arta contemporană.
Publicul va putea descoperi o expoziție de New Media Art, cu instalații vizuale și sonore, experiențe imersive inspirate inclusiv de universul unui atelier de dogărie și instalații interactive.
Seara, de la ora 21.00, este programat un video mapping, o intervenție vizuală creată în relație cu formele și contururile arhitecturii turnului. Programul expozițional și proiecțiile vor continua pe durata evenimentului.
Pentru Bistrița, noul statut de Oraș Creativ UNESCO – care nu i se va mai retrage niciodată – reprezintă, astfel, mai mult decât o titulatură: este începutul unei strategii prin care arhitectura, patrimoniul, cultura și dezvoltarea urbană ar putea fi aduse împreună pentru a contura o direcție proprie de dezvoltare a orașului.
Foarte fain! Oare de ce domnul poate vorbi inteligibil si smart iar de la autoritati numai limba se lemn. Felicitari dle Pop numai sa ramane ceva dupa toate astea. Evenimentele sunt bune mai ales daca sunt cu oameni de calitate dar sa vedem si ceva in o cladire reabilitata, o echipa de meseriasi de la primarie pt interventii gen, cum a primis primarele.
Și totuși cum a „ajuns” Bistrița la „statutul de oraș creativ” ce-o fi însemnând asta ? Cum și de ce, nu ni se spune, ce ni se spune este „cultura și dezvoltarea urbană ar putea fi aduse împreună pentru a contura o direcție proprie de dezvoltare a orașului” Poi și până acum ce a fost ? Creativitatea edililor aleși ? O varză totală, Turnul Dogarilor nu este mai mult decât un colț de uliță bun de un bar, e plin de genul în Sibiu, Brașov ca să nu zicem de orașe adevărate istoricedin lume. Mereu ne credem buricul târgului, cu rușine o spun
Aplicația prin care Bistrița a intrat în rețeaua UNESCO nu a mizat pe ideea unui oraș ”perfect conservat”, ci pe complexitatea sa urbană.
”Când am aplicat cu Bistrița, să nu vă închipuiți că am făcut o aplicație triumfalistă. «Vai, ce frumos patrimoniu avem, Bistrița e cea mai frumoasă»”. Noi am mers pe ideea faptului că Bistrița e construită pe straturi, că e stratul medieval, după aceea e marele boom al industrializării socialiste și implicit al urbanizării socialiste. Toate formează un conglomerat care devine un laborator extraordinar, nu numai pentru Bistrița, pentru toată Europa, de fapt. Noi trebuie să găsim soluții la un tip de oraș destul de complicat. De aici vine dimensiunea inovativă și creativă”, a declarat coordonatorul programului.
Am reluat această parte a declarației domnului Pop cu speranța că proiectul va aduce bani pentru renovarea unor clădiri de patrimoniu cum ar fi aceea a fostului cinematograf de pe B-dul Republicii.Această minunată construcție își așteaptă renovarea de multă vreme.S_au strâns semnături care au pledat pt .ca ea să nu fie demolată.Sper să o văd redată culturii și artei!
De asemenea ,sper ca Turnul Dogarilor să fie un spațiu în care să existe activități multiple :expoziții de artă,recitaluri ,proiecții de filme.Ar putea deveni un minimuzeu al colecțiilor.In Bța există colecționari de tot felul de lucruri:lămpi,cutii de chibrituri,insigne….Nimeni nu s_a gândit vreodată să le propună să_și expună colecțiile.
Bine ar fi sa nu dispara nici cladirea minunata care a adapostit fosta biblioteca. Insa, din pacate, sunt convins ca se asteapta sa se prabuseasca pentru a se face o cladire noua, fada.