Lacul de acumulare de la Colibița are tot mai puțină apă, iar imaginile surprinse cu drona arată un peisaj de-a dreptul surprinzător. Pe fundul lacului apar numeroase construcții din beton care seamănă cu niște ruine scoase la iveală de un șantier arheologic.
În toamna trecută, Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa preciza că pentru realizarea lucrărilor aferente proiectului ”Mărirea gradului de siguranță a Acumulării Colibița” este necesară golirea parțială a lacului: ”Conform condiţiilor tehnice şi restricţiilor de mediu, golirea parţială a lacului se va realiza într-un termen de aproximativ şase luni. Lucrările de reabilitare se vor realiza sub protecţia batardoului, existent încă de la construcţia barajului. Astfel, se va asigura un nivel al lacului suficient pentru susţinerea biotopului. Similar procedurii de golire parţială, umplerea lacului se va realiza gradual, în funcţie de condiţiile hidrologice”. Aici detalii.
Ministerul Apelor şi Pădurilor va derula proiectul ”Mărirea gradului de siguranță a Acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud”, finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) cu suma de 27,8 milioane euro. Proiectul constă în realizarea unor lucrări de punere în siguranţă a construcţiilor, a echipamentelor hidroelectromecanice, a instalaţiilor aferente acumulării și a barajului Colibița, dar totodată prevede și amenajarea râului Bistriţa şi a afluenţilor acestuia, în aval de acumularea Colibița până la confluenţa cu râul Şieu.
1. Foarte bine ca s-a inceput in sfarsit aceasta lucrare de care se vorbeste de ani buni.Probabil ca in aceasta circumstanta se va rezolva si centura inelara in jurul lacului,drumul public ,astfel ca turistii care vin sa aiba acces nelimitat la lac si sa nu depinda de bunavointa domnului Corutiu ,Hangan etc.
2. Apa potabila din municipiul Bistrita si o parte considerabila din judet.Cred ca putini oameni stiu ca apa de la robinetul lor este pompata din raul Bistrita ,dupa ce raul a colectat toate gunoaiele de la Colibita pana la vechea cascada unde in anii 60 ,70 era loc de promenada si scalda pentru bistriteni.
3. Tot putini cetateni ( fac o paralela ) cunosc faptul ca clujenii primesc apa din lacul de munte Tarnita ,este tratata la Gilau (tot la munte) si adusa prin conducte in Cluj ,Gherla,Dej etc.De ce la Bistrita nu s-a putut face acelasi lucru si sa se aduca apa potabila pentru o mare parte din judet direct din lacul Colibita ,cu statie de tratare in aval de baraj ????. Ai nostri conducatori probabil s-au condus dupa o vorba din popor ,ca daca apa trece teste 9 pietre este buna de baut.Am inteles ca pe vremea lui Ceausescu le-a fost frica sa ceara aprobare ,dar dupa 1990 de ce au ingropat o multime de bani in statia de tratare din Bistrita de am ajuns sa platim cea mai scumpa apa potabila din tara,cu o parte din acei bani ( program SAPARD) puteam aduce cu 2 conducte de 1000 apa pe sistem gravitational cum faceau romanii acum mai bine de 2000 de ani.
4.Am impresia ca atat putem si nu ne duce capul mai mult .
Vasile, ai fost tu la munte la Gilău?
Acele ruine arată sfârșitul istoriei, nu prea lungi, a fostei localități Colibița, care era un sat contruit de sălașe de vară, cu prisăci și începuse să fie și ca un sat de vacanță, dar odată cu proiectul construirii unei centrale hidroelectrice, a ajuns pe fundul Lacului de acumulare. Este un adevăr de necontestat al ISTORIEI, ”imperiile apar, se dezvoltă și apoi dispar”.
Prostii! E doar fosta stație de concasare piatră, din perioada construcției barajului. De ce scrieti aiureli, dacă habar nu aveți?!
D-nul Ministru Denes stie oare ce e batardoul si biotopul?
el stie doar ce e …remuu!!!
Din intimplare am fost si la Gilau,Tarnita,Valea Draganului de cateva ori.
Asta e marea de la munte? :)))) un lac cu mocirla??? Sa se filmeze si tevile de la fosele septice sa vada lumea buda de la munte.
Prostii! E doar fosta stație de concasare piatră, din perioada construcției barajului. De ce scrieti aiureli, dacă habar nu aveți?!
Probabil de aia mureau unii la scăldat.
săreau în apă și se loveau cu capul de betoane, își pierdeau cunoștința și mureau înecați.
Măcar ar fi de cartografiat zona respectivă și făcut-o o hartă a zonelor cu risc ridicat și avertizată populația.