Ultramaratonistul Tibi Ușeriu, care a câștigat cursa extremă de 500 km Montane Lapland Arctic Ultra 2022 din Laponia, trage primele concluzii:
”Oameni buni, prieteni dragi, frați tășuleni, să știți că în ciuda oboselii extreme venită după finalizarea acestei curse nebune, sunt bine fizic și în plus, sănătos la cap. După trecerea liniei de sosire încerc deci să trag minime concluzii, la cald, deși e cam frig.
Îmi dau seama că există o diferență enormă între a alerga liber prin Laponia și a face slalom printre bombe în Ucraina. Mi se pare teribil că după 76 de ani de pace ne-am întors la un război de modă veche, cu atac asupra civililor, cu blindate și mercenari plătiți. E de necrezut. Mi-am petrecut mulți kilometri umblând în pustiu și reflectând la toate acestea. Și nu am găsit un răspuns. M-am simțit delocalizat și ușor anacronic în încercarea mea de-a da de capătul acestei curse. A fost greu și un pic absurd. Greu, pe alocuri aproape deprimant. Am simțit că am fost un animal pus să tragă la jug pentru o cauză personală. Nu m-am lăudat niciodată că sunt un sportiv de top, dar am reușit câteva recorduri, înhămat fiind la o sanie roșie. Dacă îi trece cuiva prin cap să se înhame la un astfel de jug, îl aștept. Sincer, am nevoie de parteneri. Dacă un german de treabă se pune în acord cu niște suedezi de treabă undeva la Cercul Polar, puteți ști că va ieși o cursă de toată frumusețea. Respect maxim pentru organizatori! Și pentru voluntarii de la Montane Lapland Arctic Ultra! Jur, a fost epic! Pentru mine personal a fost suficient de nebunească toată povestea.
Concluzia e – sunt numai bun de pus la jug, să trag o sanie roșie după mine în pustiul alb, până dincolo de orice capăt. Nu se poate fără mulțumiri pe final. Am alergat pentru Via Transilvanica, fiind susținut de ai mei de la Tășuleasa Social și de prietenii de la ALIAT Târgu Mureș. Respect maxim, oameni buni. Mulțumesc pe această cale tuturor prietenilor văzuți și nevăzuți care m-au urmărit, inclusiv mama Efti. A fost o nouă aventură pe cinste de care, sincer, aveam nevoie. Ne vedem săptămâna viitoare, la împădurire. Va fi frumos. Viața e frumoasă, în general. Să ne bucurăm deci. Pe curând”.
Foarte frumoase cuvinte. Felicitari. Si…. Respect maxim.
Tiberiu ce pot să zic Felicitări te admir din multe puncte de vedere dar cel mai sigur ți l voi spune. tu știi că tragi o sanie roșie știi că ai o direcție (linia de sosire) ai și un motiv …vrei să învingi și tot tu te întrebi dacă ești întreg la cap?Ia să auzim la mine și ca la mine la 70la sută din populația planetei …trag la o căruță nici nu știu ce culoare știu că e grea încărcată cu toate prostiile ale mele și ale altora Nu știu încotro merg mă duce viața ,vintul și știu sigur că la final nu va fi nici măcar un zambet Deci RESPECT OMULE