ACTUALIZARE Consilierii municipali Camelia Tabără (PSD) şi Alexandru Toniuc (PER) propun în şedinţa din 23 iulie a Consiliului Local înfiinţarea Grădinii Botanice „Prodan – Gubesch – Porcius” pe terenul agricol în suprafaţa de 30 ha, proprietatea publică a municipalităţii, aflat în perimetrul Complexului Sportiv Polivalent Wonderland pe care Primăria vrea să îl construiască în Unirea.
„Considerăm că în zona respectivă se poate aloca cu uşurinţă o suprafaţă de teren de 30 ha pentru a fi amenajată, în timp, o grădină botanică, care ar contribui la creşterea atractivităţii complexului”, spun iniţiatorii.
Primăria Bistriţa are în plan, de mai mulţi ani, realizarea Complexului sportiv şi de agrement Wonderland, pe o suprafaţă de peste 270 de hectare, care să cuprindă zone de agrement şi recreere pentru sporturi de iarnă (pârtie de schi cu o lungime de 1.050 metri dotată cu instalaţie de nocturnă, telescaun cu o capacitate de peste 2.000 de persoane pe oră, patru tunuri pentru zăpadă artificială, parcare la baza pârtiei cu o capacitate de 200 de locuri pentru autoturisme şi nouă locuri pentru autocare, patinoar în aer liber), sporturi de vară (aqualand, înot, polo, terenuri de tenis, baschet, teren de golf, hipodrom, pistă de karting), agreement (hotel de 4 stele, centru spa, restaurant, baruri, cafenele, săli de conferinţe şi spectacole, scenă mobilă pentru spectacole în aer liber, spaţii amenajate pentru competiţii, demonstraţii şi antrenament cu role, skateboard şi biciclete), precum şi o sală polivalentă cu capacitate de 4.000 de locuri, care ar putea ajunge în cazul concertelor la o capacitate de 6.500 de locuri prin ocuparea zonei centrale a acesteia.
ŞTIREA INIŢIALĂ Președintele PER BN, Alexandru Toniuc, va iniția în Consiliul Local un proiect de hotărâre privind înființarea la Bistrița a Grădinii Botanice ”Porcius-Prodan”, pe terenul agricol în suprafaţă de 27 de hectare, proprietatea publică a municipiului, aferent Liceului Tehnologic Agricol.
”Propunerea are în vedere crearea unui nou obiectiv de interes public în Bistrița, care să contribuie la completarea ofertei educative și turistice a orașului și la creșterea atractivității acestuia atât pentru locuitorii săi cât și pentru vizitatori. În prezent, Bistrița dispune de puține atracții, majoritatea acestora fiind concentrate în jurul centrului vechi. Experiența de până acum a probat faptul că bistrițenii iubesc natura și își petrec cu plăcere timpul liber în natură dacă au ocazia și beneficiază de un minim de condiții. Amenajarea unei grădini botanice ar pune mai bine în valoare terenurile din imediata vecinătate a noilor zone de locuit de care dispune orașul și ar contribui la mai bună valorificare a terenurilor Liceului Tehnologic Agricol. Înființarea unei grădini botanice nu s-ar suprapune din punct de vedere al obiectivelor și utilității propuse peste oferta și proiectele existente de valorificare a zonelor verzi din jurul orașului, ci ar da o valoare superioară unor terenuri care nu aduc în prezent aproape niciun beneficiu bistrițenilor. Înființarea unei grădini botanice pe acele terenuri ar fi în primul rând în beneficiul elevilor și al cadrelor didactice și va duce la creșterea atractivității pentru instituția de învățământ și la creșterea calității procesului educativ”, a precizat consilierul municipal Alexandru Toniuc.
El consideră că ”Bistrița ar putea cu ușurință să-și propună și să realizeze o grădină botanică care să ajungă între primele 10 din țarĂ și a treia din regiunea de Nord-Vest”: ”Orașul și județul au avut întotdeauna oameni iubitori de frumos și personalități de renume în domeniul biologiei. Pe aleea de intrare a Grădinii Botanice din Cluj se află bustul academicianului Florian Porcius, conjudeȚeanul nostru. În jurul reședințelor grofilor maghiari erau amenajate parcuri sau colecții dendrologice, unele de reală valoare cum ar fi domeniul de la Arcalia. În jurul liceului Liviu Rebreanu, prin strădania profesorului Livius Gubesch, s-a creat de asemenea un frumos parc dendrologic. Cele două licee teoretice de prestigiu din oraș au scos an de an generații de absolvenți de chimie-biologie, dintre care unii au ajuns prestigioși cercetători în mari universități din străinătate. Proiectul unei grădini botanice în Bistrița ar putea să întărească legăturile nu numai cu mediul universitar clujean, dar și cu acești specialiști care colaborează în prezent cu universități din toată lumea”.
Toniuc propune ca grădina botanică să poarte numele botaniștilor Florian Porcius, născut la Rodna, unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românești, și Iuliu Prodan, născut la Chiochiș.
Foarte buna ideea! Felicitari domnule inginer ! Multe din evenimentele importante din viata unui om sunt legate de simbolismul vegetal. Un viitor parteneriat cu Gradina Botanica din Cluj, ar fi mai mult decat benefic . Succes!
O gradina botanica este mai mult decat o colectie de plante.Pe langa functia muzeistica, o gradina botanica presupune si o actvitate de cercetare. Astfel, cele mai bune gradini botanice functioneaza pe langa universitati sau centre de cercetari biologice. De aceea, la Bistrita ar trebui sa fie reanfiintat Centrul de Cercetari Biologice de la Arcalia, avand in vedere ca in 2014 Universitatea Babeș-Bolyai(UBB) a câștigat definitiv și irevocabil în instanță centrul Arcalia din județul Bistrița-Năsăud din satul cu același nume, comuna Șieu-Măgheruș. Astfel, pe langa colectia din Parcul Dendrologic de la Arcalia ar putea fi organizata si o Gradina Botanica dupa modelul celei de la Jibou , judetul Salaj.
Este exact argumentatia si exemplul pe care am le-am folosit in expunerea de motive.
Excelenta idee! Sper sa aveti puterea si determinarea de-a o pune si in practica.O cauza excelenta pentru un ecologist.
Idee excelentă! Puțin stranie denumirea eventualei grădini botanice: Gubesch – Porcius. (Cei care l-au cunoscut pe dl Gubesch știu la ce mă refer)
Mai bine ingrijiti Parcul Dendrologic de la Liceul Liviu Rebreanu.Ar fi mai ieftin si mai aproape de sufletul bistritenilor
De ani multi se vehiculeaza ideea acestui misterios Wanderland_in timp ce practicul primar de la Beclean isi umple visteria primariei cu banii bistrtitenilor,-iar acum nu se mai vorbeste de ski,de iernile de 2/3 saptamani de la noi,ci brusc apare o alta idee ecologica care sa aduca frumusete de basm wanderlandului:GRADINA BOTANICA! Buna idee,dar ce aport de oxigen vom avea noi bistritenii(care o vom plati) daca ea va fi la Unirea?Poate schiorii vor fi protejati de avalanse,dar nu e prea scump pretul pt ei!
Gradina botanica pentru botanisti.
Asa cum se spune intr-un comentariu anterior, intr-adevar o gradina botanica este mai mult decat o colectie de plante. Grădina ootanică este,in primul rand o instituţie de cultură, dar indeplineste si o o functie de relaxare pentru populaţie. Ca instituţie de cultură, cu rol de cercetare, a apărut încă din antichitate, grădina fiind „laboratorul“ în care medicii cultivau plantele de care aveau nevoie în tratarea bolnavilor. Apoi, în perioada Renaşterii, grădinile botanice au fost organizate pe lângă universităţi, pentru studiul ştiinţelor naturale, pentru aclimatizarea speciilor exotice, iar mai nou pentru conservarea speciilor aflate pe cale de dispariţie. In prezent, prin definitie, o Universitate care are o grădină botanică este considerata o instituţie de nivel mondial. În lume sunt aproximativ 800 de grădini botanice, conform criteriilor actuale de organizare şi funcţionare, dintre care nouă sunt în România: Arad, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Iaşi, Jibou-Sălaj, Târgu Mureş, Tulcea. Prin urmare, afirmatia din articol potrivit careia : „Bistrița ar putea cu ușurință să-și propună și să realizeze o grădină botanică care să ajungă între primele 10 din țara și a treia din regiunea de Nord-Vest”, este corecta. Discutabila ar putea fi denumirea acestei gradini botanice, care de la ”Porcius-Prodan”, a ajuns la „Prodan – Gubesch – Porcius” si ar putea sa continue cu adaugarea numelui altui mare botanist Alexandru Buia care s-a născut pe 23 martie 1911, în localitatea Sângeorz-Băi, de numele caruia se leaga Înfiinţarea Grădinii Botanice din Craiova. De aceea, nu trebuie exagerat iar numele viitoarei gradini botanice trebuie sa ramana ”Porcius-Prodan”, sugerat initial de Al. Toniuc. Referitor la numele „Prof. Livius Gubesch” acesta ar trebui conferit Parcului Dendrologic de la CNLR, cu atat mai mult cu cat in acest an se implinesc 85 de ani de la nasrerea profesorului si 10 ani de la plecarea lui in eternitate.