Adevăruri dureroase: Viorel Bodiu în actelele Securităţii aflate în arhiva CNSAS

Viorel Bodiu s-a născut la data de 26 mai 1918 în localitatea Poiana Ilvei, din părinţii Ioan şi Paraschiva. În fişa personală aflată în arhiva C.N.S.A.S se arată că l-a susţinut pe fratele său, locotenentul Bodiu Leonida, în calitate de întemeietor al organizaţiei anticomuniste Liga Naţională Creştină de pe Valea Someşului.

Astfel, potrivit Referatului Parchetului Militar Cluj, transmis redacţiei nostre de preot Vasile Rus: „Inculpatul Bodiu Viorel a cunoscut trecutul lui Bodiu Leonida că a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a luat legătura de trei ori cu el ducându-i îmbrăcăminte. La ultima întâlnire a primit de la Bodiu Leonida trei manifeste cu caracter subversiv cu însărcinarea să le răspândească în comuna Poiana Ilvei. Unul din aceste manifeste a fost predat de inculpatul Bodiu Viorel învăţătorului Guzu Eronim. Bodiu Leonida i-a dat misiunea ca să-i facă legătura cu bandele teroriste din Munţii Ilvei’’.

În declaraţia aflată în  arhiva C.N.S.A.S  pe care Viorel Bodiu o dă în faţa sublocotenentului Liviu Pangraţiu în sediul Securităţii din Bistriţa la data de 16 iunie 1949 se arată:  „Subsemnatul Bodiu Viorel, îi cunosc situaţia lui Bodiu Leonida  din anul 1945 când a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru trădare. În toamna anului 1947 a dispărut din Poiana Ilvei şi s-a stabilit în comuna Rebrişoara. De la acea dată eu nu m-am mai întâlnit cu el decât după trei luni şi atunci am fost anunţat de către Sângiorzan Ioan ca să-i mai duc îmbrăcăminte şi alimente. A doua oară m-am întâlnit cu el la Burdeţ Ioan din Rebrişoara prin luna ianuarie a anului 1948, mi-a spus că este urmărit şi să-i caut un loc pe la noi ca să stea ascuns. I-am răspuns că la noi  este căutat de jandarmi. Tot atunci i-am adus o cămaşă şi mi-a spus că oricând voi mai merge la el să iau legătura cu Burdeţ Ioan din Rebrişoara, că el ştie unde se găseşte în orice moment. M-a rugat apoi să vin cât mai des pe la el şi să-i aduc veşti. În anul 1948, prin luna septembrie, nu îmi amintesc ziua, m-am dus la Rebrişoara la Burdeţ Ioan şi am întrebat de fratele meu Bodiu Leonida, iar el mi-a spus să îl caut la Ani Dumitru că este acolo. L-am găsit în casa lui Ani Dumitru şi m-a rugat să fac tot posibilul să mă întâlnesc cu partizanii din munţi şi să-i fac legătura cu ei. Am acceptat acest lucru şi i-am promis că o să fac tot ce îmi stă în putere. Tot atunci mi-a dat trei manifeste cu conţinut subversiv şi m-a rugat să le dau la oameni de încredere.  Manifestele primite de la fratele meu le-am dat domnului director al şcolii din Poiana Ilvei, Guzu Eronim şi unor oameni cu care m-am întâlnit pe Strâmba. Cu Bodiu Leonida nu m-am mai întâlnit de la acea dată şi nu l-am mai văzut. Acestea le declar nesilit de nimeni şi semnez cu numele meu, Bodiu Viorel”.

La data de 12 februarie 1949 Viorel Bodiu va fi arestat şi închis în beciurile Securităţii din Bistriţa, alături de fratele său Leonida Bodiu.

În primăvara anului 2005, aveam să primesc vizita lui Anchidim Ureche, domiciliat în Poiana Ilvei nr.323, vecin cu familia Bodiu. El l-a cunoscut pe Leonida  Bodiu încă din copilărie şi avea o strânsă prietenie cu fratele acestuia, Viorel.

Domnul Anchidim Ureche mi-a încredinţat mărturia lui Viorel Bodiu despre fratele său Leonida, mărturie care era scrisă pe un caiet, cu litere de mână. Aflaţi închişi în beciurile Securităţii din Bistriţa, Viorel Bodiu rememorează clipele grele petrecute în iadul Securităţii: ” Odată ajuns în beciurile Securităţii din Bistriţa, fratele meu Leonida  a fost închis în celula numărul 2. Eu mă aflam într-o celulă alăturată; l-am auzit cântând o priceasnă bisericească, l-am recunoscut după voce: ‘’Vei veni Iisuse, ştiu că vei veni/  Şi pe nori cu slavă Tu vei coborî/ Mare va fi ziua când ai să cobori,/ Sărbătoarea celor fără sărbători”. Seara era legat cu mâinile la spate, ziua cu mâinile legate în faţă şi nu i se dezlegau, fiind ajutat să mănânce de o fiică a lui Ioan Burdeţ, Domnica, arestată şi ea alături de ei.  În ziua de Paşti, soţiile, părinţii şi fraţii celor deţinuţi au adus pachete cu pască  şi ouă roşii pe care gardienii le-au închis într-o magazie, după care au făcut porţii pentru fiecare, reunindu-i pe deţinuţi la o masă comună; la urmă, l-au adus la masă pe Leonida Bodiu cu mâinile legate şi l-au aşezat lângă mine. Ofiţerul de serviciu, Szabo, mi-a spus: ’’Măi, Viorel Bodiu, dă-i să mănânce şi lui frate-tu…’’, la care eu am început să plâng şi i-am zis: ’’Astăzi e ziua de Paşti, în care raiul este deschis şi pentru cei păcătoşi. Oare frate-miu cu ce a păcătuit, de are mâinile legate, ca să-l hrănesc eu?’’ Atunci toţi au început să plângă şi nimeni nu a vrut să mănânce. Am observat că şi lui Szabo îi picurau pe veston boabe de lacrimi, neputându-se abţine nici el. A făcut stânga-mprejur şi a plecat, întorcându-se abia după aproape o oră. Când a revenit, a adus cheile de la cătuşe şi l-a dezlegat pe fratele meu, după care nu a mai fost legat.

În lotul nostru erau şi trei preoţi, care au început slujba de Înviere după datina creştinească, Leonida Bodiu ţinând locul cântăreţului de la strană, cum o făcea şi în biserica din satul nostru. Am cântat cu toţii ’’Hristos a înviat’’ şi apoi am început să mâncăm. După masă am fost vârâţi din nou după uşile zăvorâte, iar eu l-am auzit toată noaptea pe fratele meu cântând ‘’Hristos a înviat’’.

Viorel Bodiu va fi condamnat sub acuzaţia de favorizare a infractorului de Tribunalul Militar Cluj prin sentinţa cu numărul 1585 din data de 10 noiembrie 1949 la doi ani de închisoare şi confiscarea averii. Nu îşi va mai vedea niciodată fratele, pentru că în dimineaţa zilei de 24 iunie a anului 1949 Leonida Bodiu avea să fie ucis mişeleşte alături de Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru  în Dealul Crucii de un comando al Securităţii Bistriţa condus de călăul Liviu Pangraţiu şi aruncaţi într-o groapă comună fără a avea dreptul la o judecată cinstită, sau cel puţin să aibă un preot la umbra mormântului lor în ceasul înhumării şi o  cruce care să dea mărturie despre jertfa lor.

Sursa text şi foto pr. Vasile Rus, Nepos