Câţi pruni modificaţi genetic avem la Bistriţa şi ce s-a întâmplat cu fructele lor

Prunul creat în laborator, rezistent la o boală care face ravagii în livezile din România, este studiat de cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă Bistriţa. Este vorba de un pom modificat genetic şi care nu se îmbolnăveşte de vărsatul prunului, o boală incurabilă a cărei înaintare poate fi oprită doar prin tăierea pomilor afectaţi.

Cercetătorii bistriţeni colaborează cu cei din Statele Unite, unde una dintre clonele prunului clasic este deja patentată şi folosită de agricultori. Potrivit Digi 24, prunii modificați genetic vor putea fi plantați în România din 2019, adică atunci când acest proiect de cercetare va lua sfârșit. Uniunea Europeană permite fiecărei membre să decidă dacă aprobă sau interzice cultivarea organismelor modificate genetic.

Între timp însă, fructele obţinute de pe aceşti pruni nu sunt consumate. Potrivit Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, anul trecut au fost distruse 75 de kg de prune recoltate de la 24 de pruni transgenici Honey Swet, pruni plantaţi în scop experimental la SCDP Bistriţa-Năsăud.

„Producţia a fost distrusă în prezenţa unei comisii comune alcătuită din reprezentanţi dela de Direcţia Agricolă, Agenţia de Protectie a Mediului şi SCDP”, arată Direcţia Agricolă Bistriţa-Năsăud într-un raport.

În 1996, Stațiunea  Pomicolă a inițiat un proiect de testare în câmp, în colaborare cu institutul INRA Bordeaux, în condiții de presiune virală crescută a rezistenței prunilor modificați genetic la virusul Plum pox.  Un număr de 70 de exemplare cu organisme transgenice au fost aduse din Franța și plantate într-un poligon experimental de 0,14 hectare înconjurat de culturi de meri pentru a evită polenizarea încrucișata și transferul genei către prunii din loturile învecinate nemodificați genetic. O parte dintre cei 70 de pruni s-au uscat, în poligon mai existând 57 din materialul transgenic inițial. În 2005, Garda de Mediu a dispus să fie tăiaţi.