Chereji, ”apel la raţiunea consilierilor locali”: Reconsideraţi investiţia în pârtia de schi!

Scrisoare deschisă adresată Consiliului Local al municipiului Bistriţa

Fac un ultim apel la raţiunea consilierilor locali ai municipiului Bistriţa şi le solicit să ia în dezbatere de urgenţă, cu ocazia şedinţei din data de 17 decembrie, reconsiderarea investiţiei ”Pârtie de schi în complexul Wonderland”.

În cazul în care se va contracta această lucrare conform caietului de sarcini publicat în SEAP pe website-ul e-licitatie.ro, veţi fi răspunzători pentru o cheltuială de cca 3.000.000 lei/an din bugetul local în următorii 10 ani.

Studiul de fezabilitate (SF) care stă la baza documentaţiei întocmit de SC Centrul Profesional Proiectări Cadastru SA Petroşani se bazează pe realizarea investiţiei cu atragerea de fonduri nerambursabile (europene sau de la Ministerul Dezvoltării şi Turismului). Din analiza financiară a SF, rezultă un profit de 8600 lei/an, în condiţiile în care fondurile de investiţie nu trebuie rambursate. În condiţiile în care municipalitatea intenţionează realizarea investiţiei din creditul bancar contractat cu Unicredit Țiriac Bank, la cheltuielile de operare şi întreţinere din SF trebuie adăugate cheltuielile privind rambursarea creditului de cca 3 mil. lei/an şi de aici rezultă o cheltuială de cca 3 mil.lei/an din bugetul local în următorii 10 ani (perioada de rambursare a creditului).

Pe lângă cele de mai sus doresc să menţionez că SF este greşit, firma care l-a elaborat nefiind de specialitate; nu vor putea fi obţinute veniturile nici măcar la nivelul prevăzut în SF, iar cheltuielile de întreţinere şi operare vor fi mai mari decât cele prevăzute, astfel că în final pierderea anuală pe care bugetul local va trebui s-o suporte va fi mai mare de 3 mil. lei/an.

Consultantul trebuia să studieze situaţia investiţiilor similare din ţară şi din străinătate. Ar fi aflat că nimeni nu mai înfiinţează domenii schiabile la altitudine mică (dacă are responsabilitatea cheltuirii banilor publici sau privaţi).

Între riscurile luate în considerare de SF lipseşte cel mai important: schimbarea climatică. Dacă ar fi studiat documentaţia de specialitate, firma de consultanţă ar fi aflat de regula celor 100 de zile pentru a putea fi eficientă (O staţiune elveţiană de schi este fezabilă dacă, în 7 din 10 ierni, un strat de zăpadă de la 30 la 50 cm este disponibil pentru schi cel puţin 100 de zile între 1 decembrie şi 15 aprilie). Din aceeaşi lucrare ar fi aflat, de asemenea, că limita de altitudine pentru o pârtie de schi creşte de la 1000 m la 1200 m, cu prognoza de 1500 m după anul 2025. De altfel, băncile din Elveţia nu mai finanţează pârtii de schi la altitudine sub 1500 m. Băncile din Austria sunt şi mai precaute din punctual de vedere al altitudinii pârtiilor fezabile

Proiectul prevede dotarea pârtiei cu instalaţie de produs zăpadă artificială. Aici trebuiau să ia în considerare condiţiile de a putea produce zăpada artificială zăpadă corespunzătoare pentru schi se obţine la o temperatură de -5 -7 grade C.

Consultantul consideră necesare cca 6 zile pe sezon pentru a produce zăpada (138 ore). În lipsa zăpezii natural, tunurile de zăpadă va trebui să functioneze mai multe ore, cel puţin 250 de ore/sezon). Staţiunile care se respect completează cu zăpadă artificială în fiecare zi în care nu ninge suficient.

În SF consultantul ia în considerare 90 zile de funcţionare a pârtiei/iarnă, de la 1 decembrie până la sfârşitul lui februarie (o dovada a superficialităţii studiului este că data de închidere a sezonului este 30 februarie). Astăzi suntem în data de 12 decembrie şi nu ar fi fost nici o zi propice pentru schi. Dacă apelăm memoria, în luna decembrie din ultimii 10 ani, au fost puţine zile cu temperature la care ar putea funcţiona pârtia de schi la Bistriţa. La fel ianuarie şi februarie din ultimii ani au avut destule zile cu ploaie. Prognoza pentru următorii ani este de continuare a încălzirii. Oricâtă zăpada am produce noaptea, ploaia din timpul zilei ar topi-o şi nu s-ar putea schia.

Pe lângă aceste aspecte determinante pentru construirea unei pârtii de schi la Bistriţa la altitudinea de plecare puţin peste 400 m, mai sunt şi alte lucruri tratate superficial de către consultant în SF:

Capacitatea telescaunului este propusă la 1200 persoane/oră; de ce trebuie această capacitate când în calculul veniturilor prevăd 2000 urcări/zi în zi de week-end şi 1000 urcări/zi în zilele lucrătoare, la un program de 7 ore/zi; ajunge un schi lift, mult mai ieftin şi mai flexibil în funcţionare, cu o capacitate de 300 urcări/oră.

Programul zilnic de funcţionare este între orele 9 – 16. Pun întrebarea: în zilele lucrătoare câţi oameni au liber să meargă la schi în acest interval orar? Dacă ar fi condiţii de schi, programul în zilele lucrătoare ar trebui să fie gândit seara, de la 16/17 la 20/21, după ce lumea vine de la serviciu sau şcoală.

Pe lângă faptul că proiectantul nu a studiat un domeniu schiabil adevărat să se documenteze asupra condiţiilor necesare funcţionării unei pârtii de schi, SF-ul nu prezintă nici o garanţie asupra fezabilităţii proiectului deoarece nu are la bază un studiu de piaţă.

În opinia mea, care am văzut multe pârtii/domenii schiabile, la Bistriţa s-ar putea face o pârtie de schi cu un teleschi (ca la Vatra Dornei sau Topliţa), cu instalaţie de nocturnă, fără instalaţie de producere a zăpezii artificiale. Această opinie i-am transmis-o personal domnului Ovidiu Creţu – Primarul municipiului Bistriţa, în urmă cu cca 4 ani.

Sper ca apelul meu să fie luat în considerare de Consiliul Local al municipiului Bistriţa. Le aduc aminte consilierilor locali că au jurat cu mâna pe Biblie, la investirea în funcţie “…să fac, cu bună credinţă, tot cee ace stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor municipiului Bistriţa. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” Crearea unei găuri anuale de cca 3 mil. lei în bugetul local pe următorii 10 ani numai spre binele locuitorilor municipiului Bistriţa nu este! Cu aceşti bani s-ar putea face multe lucruri utile pentru bistriţeni.

Adrian Florin Chereji