Adrian Florin Chereji: Posibilităţi de dezvoltare a turismului pe Valea Bârgăului

Eu am înţeles acest „brain-storming” ca o îndatorire civică, fiecare dintre noi poate aduce idei care, puse cap la cap, să „rupă” cercul vicios în care ne învârtim şi nu valorificăm acest potenţial al judeţului nostru. Sunt dispus să particip la orice dezbatere publică şi să-mi susţin propunerile.

Vin cu câteva idei, inclusiv pe valorificarea mitului Dracula, grupate în câteva categorii de interes turistic. Adresarea ofertei turistice a Văii Bârgăului trebuie să fie diferenţiată, pentru diferitele segmente de potenţiali turişti.

I. Turism de odihnă – relaxare

Valea Bârgăului are o bogăţie imensă care este foarte puţin valorificată: natura („pure nature” cum spun englezii/americanii) . După părerea mea aceasta este principala bogăţie turistică a zonei.

Dealurile şi munţii de pe Valea Bârgăului constituie un peisaj mirific, păduri şi poieni foarte frumoase. Mulţi orăşeni tânjesc după aer curat şi linişte , măcar câteva zile pe an. Pe Valea Bârgăului pot găsi aşa ceva, Colibiţa şi Piatra Fântânele detaşându-se.

Proprietarii de pensiuni turistice ar trebui să ţină cont de diferitele segmente de turişti pentru relaxare: pot fi pensionari, familii cu copii mici, adolescenţi. Pentru fiecare trebuie create dotări specifice. Pensiunile trebuie să aibă un aspect rustic, dar în acelaşi timp să ofere toate condiţiile de confort/igienă. Curtea să fie generoasă, să aibă o privelişte frumoasă. Trebuie să aibă dotări pentru jocuri de copii (leagăne, etc).

Trebuie încurajată crearea de locuri de agrement, gen teren de sport, club sportiv acoperit (mese de ping-pong, biliard, etc.) pentru ca turiştii să aibă unde-şi petrece timpul, inclusiv în caz de ploaie. Toate facilităţile trebuie să respecte un lucru important : LINIŞTEA. Facilităţi zgomotoase, care ar disipa mulţi dB în atmosferă ar alunga turiştii care ar veni pentru odihnă.

O bună publicitate a posibilităţii de odihnă pe Valea Bârgăului sunt convins că ar aduce mulţi turişti din întreaga lume. Aerul curat, foarte ozonat de la Colibiţa, poienile cu multe plante tămăduitoare, frumuseţea peisajului, pot aduce foarte mulţi turişti.

II. Turismul sportiv

1. Pârtii de schi

Pentru a prelungi sezonul turistic cât mai mult posibil, trebuie realizat cel puţin un domeniu schiabil pe Valea Bârgăului (mai multe pârtii de toate gradele de dificultate, deservite de instalaţii moderne de transport pe cablu şi de produs zăpadă artificială). Nu ştiu care ar fi cel mai potrivit loc (Bistricioru, Casarul, Dălbidan, etc). Ar trebui angajat un consultat de specialitate care să găsească cea mai bună variantă.

Mi-e foarte ciudă când aud câţi români se duc la schi în străinătate, câţi bani se duc afară în loc să rămână în ţară.

Recunosc că nu ne putem compara cu Austria, au munţi mai înalţi ca ai noştri şi o tradiţie de peste 100 de ani. Dar , cu siguranţă, avem condiţii naturale mult mai bune decât la Bukovel, în Ucraina. Propun să se organizeze o excursie în iarna ce vine cu cei patru primari de pe Valea Bârgăului şi cu reprezentanţi ai Consiliului judeţean la Bukovel. În drum spre Bukovel (cca 100 km nord de Sighetu Marmaţiei) să se abată pe la Cavnic şi Şuior în jud. Maramureş, două locuri din România unde vin mulţi turişti pentru schi.

Sezonul la Bistricioru ar putea începe în noiembrie şi s-ar putea prelungi până la mijlocul lunii aprilie, poate până la 1 mai.

2. Turism ecvestru

Iubitorii de călărie pot găsi trasee foarte frumoase, pretabile la turismul ecvestru. Poate această activitate ar trebui făcută în colaborare cu ROMSILVA-Herghelia Beclean. Ar fi trasee de-a lungul Văii Bârgăului, între Valea Bârgăului şi Valea Ilvelor, spre Cuşma-Budac, Dornişoara.

În acest context, cred că ar trebui luat în considerare un proiect de drum de macadam, paralel cu DN 17, care să preia tot traficul căruţelor, drum care ar putea fi folosit şi pentru călărie.

3. Mountain Bike

Pot fi amenajate trasee foarte frumoase pentru cei ce iubesc acest sport, mai apropiat de sporturile extreme. În acest context, nu aş aproba, în schimb sporturi extreme cu motor (motociclete sau ATV-uri)!

4. Sporturi acvatice

Lacul de acumulare trebuie să constituie o atracţie pentru turişti. Canotajul de agrement ar putea atrage mulţi doritori. Şi la această activitate nu trebuie făcut rabat de la regulile de protecţie a mediului.

5. Drumeţii

Sunt foarte multe trasee foarte frumoase, pretabile la drumeţii pentru toate gusturile şi posibilităţile fizice, inclusiv pentru alpinism. Două obiective foarte interesante sunt Tăul Zânelor şi Drumul Romanilor. Aş adăuga escaladare Vf.Bistricioru, cel mai înalt din zonă, Vf.Piata lui Orban, Casarul sau Tomnatecul, etc. Pot fi făcute drumeţii până la Dornişoara, Lunca Ilvei, Ciosa. Traseele ar trebui marcate iar în principalele puncte de acces să existe panouri cu vizualizarea traseelor turistice.

III. Mitul Dracula

1. Cum a ajuns Dracula pe meleagurile noastre?

Vă propun să punem ca motiv a prezenţei lui Dracula pe Valea Bârgăului o veche legendă despre Tăul Zânelor. Am auzit acestă legendă de la gazdele noastre din Colibiţa, unde ne petreceam vacanţele de vară, familia Tomoroga: Se spune că un cioban îşi păştea turma de oi în poieniţa de lângă un lac (tău) situat în Munţii Călimani, între Vf.Ţiganca şi Vf. Bistricioru la 6 – 7 km de Colibiţa. Ciobanul s-a întins pe iarbă, a adormit şi a fost trezit de nişte cântece. Când s-a uitat spre lac a văzut un grup de zâne care se scăldau în apele tăului. Apropiindu-se de tău, zânele s-au speriat şi s-au făcut nevăzute. Ciobanul s-a dus în sat, a povestit ce i s-a întâmplat şi de atunci se numeşte Tăul Zânelor.

Dracula a aflat despre Tăul Zânelor şi a hotărât că acolo este locul cel mai potrivit să-şi găsească domniţele pentru distracţiile sale.

2. Dracula şi Drumul Romanilor

Dracula a ajuns în Pasul Tihuţa mergând pe vechiul drum al romanilor, fiind impresionat de calitatea lucrărilor de artă. Drumul porneşte din locul numit „Surpătura” la cca 2 km de la Valea Străjii, urcă prin nişte fâneţe foarte frumoase spre versantul nordic al Zimbroaiei, de unde se vede o privelişte minunată spre Valea Ilvelor, apoi se întâlneşte cu drumul care merge la Ciosa şi ajunge în actualul DN17 la Piatra Fântânele. Probabil că acesta era cel mai nordic drum construit de legiunile romane în vechea Dacia.

3. Dracula şi Bistriţa

Dracula a aflat de cetatea Bistriţei, despre măiestria meseriaşilor bistriţeni şi despre bogăţiile care se aflau în cetatea Bistriţei, mai ales colecţia de covoare orientale. A intrat incognito în cetate a văzut covoarele şi şi-a pus dorinţa de a le fura. Într-o noapte întunecoasă a intrat în cetate, transformat în liliac şi a reuşit să fure două dintre cele mai frumoase covoare din colecţie. A doua zi când a fost descoperit furtul covoarelor, a fost întărită paza cetăţii şi a covoarelor în mod special, iar conducătorii cetăţii au luat hotărârea să construiască un turn foarte înalt din care să poată vedea orice mişcare la mare distanţă. (Colecţia de covoare este o realitate, biserica evanghelică a avut cea mai valoroasă colecţie de covoare orientale dintre comunităţile săseşti transilvănene, care au fost evacuate din Bistriţa în 1944, când saşii din Bistriţa au plecat în refugiu din calea armatelor sovietice; covoarele se află în custodia muzeului din Nurnberg; cred că parohia evanghelică ar trebui să facă demersurile pentru repatrierea covoarelor şi în contextul în care comunitatea bistriţeană a contribuit substanţial la reabilitarea turnului şi bisericii; locul acestor covoare este la Bistriţa, constituind un punct de atracţie important pentru oraşul nostru)

4. Diverse

Cred că ar merge o poveste despre pasiunea lui Dracula pentru produsele de stână. Pot fi găsite două-trei stâne nu foarte departe de Tihuţa sau Colibiţa, care să primească turişti care să asiste la activitatea ciobanilor şi să se delecteze cu produse specifice.

Imaginaţia noastră poate găsi multe alte istorioare, aşa cum Bram Stoker este credibil pentru mulţi şi alte poveşti pot completa atracţiile Dracula din zona noastră. Cei care sunt pasionaţi de mitul Dracula vor fi curioşi să le trăiască pe viu.

Astfel am putea oferi celor atraşi de mitul Dracula câteva puncte de atracţie pe Valea Bârgăului. Miturile şi legendele trebuie tratate ca atare, pentru a nu intra în conflict cu istoria. Dacă tot ne adresăm unor turişti dornici să meargă pe urmele lui Dracula atunci trebuie să facem ceva să-i ţinem cât mai mult în zonă:
– o zi vizitarea Tăului Zânelor
– drumeţie pe Drumul Romanilor
– vizitarea unei stâne, cu degustare produse specifice;
– vizită la Cetatea Bistriţei

Accesul la Tăul Zânelor nu este dificil, este drum forestier până aproape de tău. Acolo poate fi amenajată o parcare de unde pleacă o potecă frumoasă până în poiana unde se află Tăul Zânelor. Poteca poate fi amenajată cu cheltuieli minore.

Despre traficul auto până la Tăul Zânelor ar trebui făcut un studiu de impact asupra mediului (vegetaţie şi faună). Probabil că dacă afluxul de turişti ar fi mare s-ar impune limitarea accesului auto de la Miţa în sus (atunci ar trebui organizat transportul cu microbuz sau cu caleaşcă/trăsură).  Se poate ajunge şi pe jos lejer din Colibiţa, e o drumeţie foarte plăcută.

La fel, Drumul romanilor este un traseu foarte frumos. Poate că s-ar preta la excursii cu caleaşcă/trăsură pe acest traseu, cu siguranţă călare şi drumeţie pedestră.

S-ar putea organiza congrese internaţionale ale asociaţiilor Dracula, poate în colaborare cu Sighişoara sau alte locuri din Transilvania care recurg la mitul Dracula s-ar putea organiza tururi „Dracula” din care să nu lipsească Bistriţa şi Valea Bârgăului.

IV. Tradiţiile

Încă se mai păstrează tradiţii şi obiceiuri ancestrale. Poate cele mai reprezentative ar fi ţesutul şi creşterea animalelor.

Aş propune crearea unui muzeu al ţesăturilor la Prundu Bârgăului unde să se înfiinţeze o colecţie reprezentativă şi ateliere (unde să se poată învăţa aceste meşteşuguri), care ar atrage, cu siguranţă, mulţi turişti. Acţiunea nu ar trebui întârziată prea mult întrucât sunt tot mai puţine femei care ştiu să ţeasă şi să coase. Ar trebui încurajate tinerele să înveţe de la bunicile şi mamele lor arta ţesutului şi cusutului. Cu siguranţă ar avea numai de câştigat. Nu vă dau mai multe argumente decât d-na Virginia Linul din Salva.

V. Colaborare cu municipiul Bistriţa – Poarta Transilvaniei

Transilvania are o rezonanţă aparte în vestul Europei, America de Nord sau Japonia. Pot fi atraşi turişti cărora să li se ofere vizitarea cetăţii Bistriţa , una dintre cele 7 cetăţi ale Transilvaniei, împreună cu un sejur în mijlocul naturii.

 VI. Colaborare cu judeţele învecinate

Pot fi realizate excursii din zona Bârgăului în Bucovina (mănăstiri din patrimoniul UNESCO) sau Maramureş (tradiţii populare, cimitirul vesel, mocăniţa de pe Valea Vaserului).

În final aş face câteva aprecieri cu privire la acţiunile pe care autorităţile ar trebui să le întreprindă:
a. infrastructura : rutieră, utilităţi publice (apă-canal), electricitate
b. protecţia mediului (colectare deşeuri menajere, supravegherea cu stricteţe, fără nici un rabat,a respectării normelor legale privind protecţia mediului – pentru a nu se distruge această avere pe care o avem); unde nu se poate face canalizare cu staţie de tratare a apelor uzate trebuie văzut cum pot fi respectate normele privind protecţia solului/pânzei freatice;
c. vegherea la aspectul urbanistic al zonei, să nu se permită agresarea cu aberaţii de clădiri, în distonanţă cu specificul local; poate că târnaţul (prispa) tradiţională să le fie sugerată investitorilor – are o frumuseţe aparte (doar unul dintre elementele arhitecturale locale);
d. acordarea de consultanţă micilor investitori (sunt mulţi care au încercat să facă câte ceva şi şi-au irosit resursele pe lucruri care nu sunt cerute de piaţă):
– s-au construit pensiuni în locuri nepotrivite (pe uliţe înguste, lângă grajduri, la drumul principal – zgomot şi praf -, fără un mic spaţiu de recreere pentru turişti, fără dotările minimale de confort); nu trebuie confundată o facilitate pentru şoferii în tranzit cu un loc unde turiştii să se poată relaxa şi odihni;
– au apărut restaurante neadecvate pentru zona noastră şi patronii se plâng că nu au clienţi, meniurile trebuie adaptate specificului local ( a se lua exemplu Crama Veche din Bistriţa)
– locuri de agrement amplasate neprofesionist (pârtie de schi pe versant sudic)
e. încurajarea operatorilor de turism să se asocieze pentru a-şi promova mai bine pensiunea sau facilitatea turistică pe care o au, de a realiza unele servicii publice de care să beneficieze cu toţi (mă refer la transport, la informare, agrement, muzeu, atelier tradiţional , etc);
f. publicitatea naţională şi internaţională (website-uri, spoturi publicitare, pliante); repet aici trebuie mai multe moduri de adresabilitate, separat pentru cei ce doresc natură şi altă publicitate pentru cei atraşi de mitul Dracula;

Adrian Florin Chereji 

Sursa: Facebook